În anul 2023, pe teritoriul satului Glinjeni, raionul Fălești, a fost descoperită o nouă așezare cu „cenușare”. Aceasta este situată între satele Glinjeni (raionul Fălești) și Slobozia-Chișcăreni (raionul Sângerei), la aproximativ 2,8 km spre sud-est de extremitatea estică a satului Glinjeni, pe un promontoriu al versantului drept al râului Ciulucul de Mijloc, format de confluența acestuia cu un afluent de dreapta. Suprafața așezării este de cca 9 ha. O parte din suprafața sitului se ară sub culturi agricole anuale, o altă parte este împădurită de salcâmi. Situl a fost descoperit și cercetat la suprafață de către V. Bicbaev și R. Marandiuc. În consecință, s-a constatat că așezarea reprezintă un sit pluristratigrafic, de aici fiind colectate materiale arheologice din mai multe perioade istorice: eneolitic, faza A4 /AB1 Cucuteni; perioada târzie a epocii bronzului, cultura Noua; epoca antică târzie, cultura Sântana de Mureș-Chernjachov. Ulterior, așezarea a fost verificată și de către specialiștii de la Agenția Națională Arheologică, fiind repertoriată sub denumirea Glinjeni XI. Pe suprafața sitului au fost observate un grup format din opt „cenușare”, aranjate în două rânduri curbate pe direcția est – vest. De pe suprafața acestora au fost colectate mai multe fragmente ceramice, tipice culturii Noua, dar și un arșic șlefuit și o piesă relativ rar întâlnită – un mojar din piatră. Mojarul a fost găsit pe suprafața unui „cenușar”, situat la marginea de est a așezării. Piesa are formă cvasicilindrică și este prelucrată din gresie silicoasă cu structură compactă, de culoare cenușie, cu nuanță cafenie-deschisă, pe bază și suprafața de lucru. Aceasta este ușor albiată, având adâncimea maximă de 5 mm în zona mediană. Baza piesei prezintă și ea o albiere ușoară, cu adâncimea de 3 mm. Suprafața mojarului este șlefuită minuțios și prezintă urme de utilizare și pe suprafața laterală, pe care sunt observate câteva așchieri antice. Având în vedere cavitatea ușor adâncită, putem presupune că piesa fie nu a fost finisată, fie nu a fost utilizată timp îndelungat. Cu toate acestea, obiectul se încadrează tipologic în categoria mojarelor cu corp cvasicilindric, descoperite mai rar, comparativ cu tipurile ce au corp tronconic sau bitronconic. Mojarele din piatră cunoscute la momentul de față au fost descoperite în diverse contexte arheologice din zona de nord și de vest a Mării Negre și sunt legate în majoritatea cazurilor de complexul cultural Noua-Sabatinovka-Coslogeni, având o frecvență evidențiată în arealul nord-pontic al culturii Sabatinovka.