Apele de suprafață din regiunea de dezvoltare sud a Republicii Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
43 0
SM ISO690:2012
JELEAPOV (CHIŞCIUC), Ana. Apele de suprafață din regiunea de dezvoltare sud a Republicii Moldova. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 8, 8-9 februarie 2024, Chişinău. Iași – Chișinău-Lviv: 2024, Ediția 9, pp. 191-192. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 9, 2024
Conferința "Yesterday’s cultural heritage – contribution to the development of tomorrow’s sustainable society"
8, Chişinău, Moldova, 8-9 februarie 2024

Apele de suprafață din regiunea de dezvoltare sud a Republicii Moldova

Surface waters of the south development region of the Republic of Moldova


Pag. 191-192

Jeleapov (Chişciuc) Ana
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 11 mai 2024


Rezumat

Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS) a Republicii Moldova ocupă o suprafață de circa 9,29 mii km2 sau circa 27,4% din aria țării. În limitele regiunii curg circa 1170 râuri cu o lungime de 4124,7 km. Dintre acestea râul Prut formează 256 km sau 6,20% iar râul Nistru circa 189 km sau circa 4,58% din total. Alte râuri importante sunt Ialpug cu o lungime de 113 km dar și afluenții acestuia Lunga de 81 km, Lunguța (afluent de dreapta a râului Lunga), Ialpugel de 53,2 km, Salcia Mare de 45,2 km. De asemenea, în cadrul RDS este situat cursul inferior al râului Botna cu o lungime de 55,8 km precum și cursul de mijloc al râului Cogâlnic cu o lungime de 55,8 km și cel superior și de mijloc a râul Cahul de 48 km, ambele continuă în Ucraina. În total, râuri de peste 100 km sunt 3, între 50 și 100 km sunt 9 râuri, între 10 și 50 km – 52 râuri. Pâraie de până la 10 km sunt de 1106 cu o lungime de 2148,7 km ceea ce formează 52%. Astfel, pâraiele sunt dominante în RDS, acestea fiind caracterizate preponderent prin scurgere intermitentă, secând în perioada caldă a anului. Densitatea rețelei hidrologice a regiunii este de 0,44 km/km2. În cadrul RDS sunt situate cele mai importante lacuri naturale ale țării, acestea fiind poziți-onate în luncile râurilor mari Nistru și Prut. În lunca fluviului Nistru este poziționată starița Nistrului numită în prezent Nistru Vechi sau Nistru Chior. Aceasta reprezintă albia veche desprinsă de cea actuală în secolul al XIX-lea în urma unui cutremur puternic. Nistru Vechi are configurația unei potcoave cu mai multe cotituri, cu suprafața de 1,8 km2. Lacuri de importanță națională sunt situate și în lunca din cursul inferior al râului Prut. Dracele, Badelnic și Rotunda formează lacul cunoscut sub numele Manta cu supra-față actuală de 16,16 km2, iar mai la sud de acesta este situat lacul Beleu cu o suprafața de 11.9 km2. Celelalte acumulări de apă din RDS de peste 4700 sunt rezultate din activi-tatea umană. Cele mai mari lacuri de acumulare sunt situate pe râul Ialpug: Comrat (1,66 km2), Congaz (3,25km2) și Taraclia (9,7 km2). Circa 3979 acumulări sau circa 83,6% au suprafața de până la 1ha (suprafața totală 599,37 ha sau 4,6%), alte 236 acumulări de apă sunt de 1-2 ha (suprafața totală 334,2 ha sau 2,6%), 162 sunt de 2-4 ha (suprafața totală 457 ha sau 3,5%). Suprafața totală a acumulărilor de apă este de 12932,4 ha sau circa 1,4% din suprafața RDS.