Prin evoluția sa, conceptul de „sferă publică” este unul normativ care prescrie și interzice configurații particulare ale subiecților discursului, spații de întrunire, și desigur, teme propuse spre dezbatere. Putem afirma cu siguranță că, sfera publică a inspirat instituțiile democratice, deoarece apelul la argumentul forte urmează să prevaleze. De la definirea oferită de Jürgen Habermas și până în prezent, conceptul de sferă publică a fost strâns legat de diverse probleme din domeniul mass-media, și mai nou, social media. Aceste probleme au inclus discuții precum ar fi comodificarea și consumerismul, politica editorială și promovarea evenimetelor culturale, democrația participativă, monitorizarea și influențarea comunităților virtuale. Apariția și omogenizarea atât a presei electronice, cât și a noilor spații sociale în cadrul social media au schimbat radical noțiunea de sferă publică. Conceptul transcende aparențele și spațiile fizice, a supraviețuit criticilor și după majore modificări este încă unul actual în societatea axată pe rețele on-line. Punctul său forte constă în prezumția rațiunii și capacitatea umană de a defini și rezolva probleme. Transformarea sferei publice constă în transpunerea discursului de alta dată din saloanele burgheze în noile spații virtuale mediate de internet. Viitorul său urmează a fi asociat cu mass-media și social media digitale, care oferă posibilități imense pe măsură ce spațiile digitale îmbunătățesc și schimbă structurile sociale. Oferind noi interpretări ale noțiunii lui Jürgen Habermas despre sfera publică, diverse discipline interoghează puterea și posibilitățile noilor media în crearea și diseminarea informațiilor publice; schimbarea comunicării umane la nivel interpersonal, instituțional și social; și influențând modul nostru de a fi ca persoane private și publice.

Through its evolution, the concept of "public sphere" is a normative one that prescribes and prohibits particular configurations of discourse subjects, meeting spaces, and of course, topics proposed for debate. We can say with certainty that the public sphere has inspired democratic institutions, because the appeal to the strong argument is to prevail. From the definition provided by Jürgen Habermas until now, the concept of public sphere has been closely related to various issues in the field of mass media, and more recently, social media. These issues included discussions such as commodification and consumerism, editorial policy and promotion of cultural events, participatory democracy, monitoring and influencing virtual communities. The emergence and homogenization of both electronic media and new social spaces within social media have radically changed the notion of the public sphere. The concept transcends appearances and physical spaces, has survived criticism and after major changes is still current in the society focused on online networks. Its strength lies in the presumption of reason and the human ability to define and solve problems. The transformation of the public sphere consists in the transposition of the discourse of another time from the bourgeois salons to the new virtual spaces mediated by the Internet. Its future is to be associated with digital media and social media, which offer immense possibilities as digital spaces enhance and change social structures. Offering new interpretations of Jürgen Habermas's notion of the public sphere, various disciplines interrogate the power and possibilities of new media in the creation and dissemination of public information; the change in human communication at the interpersonal, institutional and social level; and influencing our way of being private and public individuals..