This paper summarizes the results of an exploratory study that focuses on social distance toward LGBT people compared to other minority groups. One hundred and twenty university students from Romania and 80 university students from the Republic of Moldova completed a tool inspired by the Social Distance Scale (E. S. Bogardus), respectively a scale (14 items) for measuring stereotypes and prejudices about people with homosexual orientation. Compared to participants from Romania, those from the Republic of Moldova showed a significantly greater social distance toward homosexual, bisexual or transsexual people. For both Romania and the Republic of Moldova, the participants showed a greater social distance toward people with homosexual orientation than toward people with another racial or ethnic origin. In contrast, in both countries, the social distance toward people with homosexual orientation was smaller than the social distance from drug users and alcoholics. For Romania, contact or friendship with a lesbian/gay person and the orientation toward liberal ideology had significant effects on the social distance toward LGBT people. Also, there were some differences between the participants from the two countries in terms of the frequency of stereotypes and prejudices about people with homosexual orientation.

Una dintre limitele prezentului studiu este numărul relativ modest de participanți din ambele țări, mai ales din Republica Moldova. De asemenea, distribuția eșantioanelor în funcție de sexul participanților a fost dezechilibrată, din nou mai ales pentru eșantionul din Republica Moldova (în care au predominat participanții de sex feminin). În plus, pentru țara vecină, bazinul din care participanții au fost recrutați (și anume studenți și masteranzi de la Universitatea de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți) face parte dintr-o regiune în care influențele politice și culturale din partea Federației Ruse se resimt încă mai pregnant decât în alte părți ale Republicii Moldova, cum ar fi capitala. Din aceste motive, în viitoarele studii ne propunem să utilizăm eșantioane mult mai extinse ca volum și mai eterogene în ceea ce privește caracteristicile socio-demografice, mai ales rezidența participanților.