The present study refers to the experiences of researchers who conducted interviews and case studies in oral history projects dedicated to the phenomenon of forced deportations in the Moldovan Soviet Socialist Republic (MSSR), which occurred during the years 1940–1941, 1944–1953. This article presents the results of a qualitative research approach, in which we aimed to identify and analyze the following psychological aspects related to the context of research on the phenomenon of deportations in the MSSR: 1) perception of traumatic material in research interviews; 2) management of affective experiences in research interviews; 3) researchers’ evaluations of how affective experiences influence the research process. The conceptual-theoretical framework of the research is psychoanalytic. The research results reveal that the historical researcher is in contact not only with factual information, but also with the affective information inherent in the interview. As a result of the content analysis of the texts of the interviews conducted with the historical researchers, it was found that the researcher’s emotional contact with the traumatic material involves intense emotional experiences and leads to important clarifications regarding the object of research. In order to manage the research setting, the researcher is required to achieve a functional splitting, which implies coexistence on the scientific and human, cognitive and emotional dimensions at the same time.

Studiul de față se referă la trăirile cercetătorilor care au realizat interviuri și studii de caz în proiecte de istorie orală dedicate fenomenului deportărilor forțate din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), care au avut loc în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953. În acest articol sunt prezentate rezultatele unui demers calitativ de cercetare, în care am avut scopul de a identifica și de a analiza următoarele aspecte psihologice legate de contextul cercetării fenomenului deportărilor din RSSM: 1) percepția materialului traumatic în cadrul interviurilor de cercetare; 2) gestionarea trăirilor afective în cadrul interviurilor de cercetare; 3) evaluările cercetătorilor privind felul în care trăirile afective influențează procesul de cercetare. Cadrul conceptual-teoretic al cercetării este unul psihanalitic. Rezultatele cercetării relevă că cercetătorul istoric este în contact nu doar cu informația factuală, ci și cu informația afectivă inerentă interviului. Ca urmare a analizei de conținut a textelor interviurilor realizate cu cercetătorii istorici, s-a constatat că contactul emoțional al cercetătorului cu materialul traumatic implică trăiri emoționale intense și determină clarificări importante privind obiectul cercetării. Pentru gestionarea cadrului cercetării, cercetătorul este solicitat să realizeze un clivaj funcțional, care presupune coexistența în același timp pe dimensiunile științifice și umane, cognitive și emoționale.