Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
73 0 |
SM ISO690:2012 PETRAȘCU, Irina, GÎNCOTĂ, Ecaterina. Aspecte practice ale metodei floortime în activitatea cu copilul cu dizabilitate intelectuală. In: Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania, 2022, vol. 28, nr. 3(R), pp. 75-76. ISSN 2068-8040. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania | ||||||
Volumul 28, Numărul 3(R) / 2022 / ISSN 2068-8040 | ||||||
|
||||||
Pag. 75-76 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
INTRODUCERE: Dizabilitatea intelectuală se dezvoltă ca urmare a leziunilor cerebrale sau de origine genetică, aceasta este o condiție specifică când un anumit nivel de funcționare a SNC limitează dezvoltarea intelectului copilului. Afecțiunea este prezentă la 2% până la 3% din populație. Un rol important în reabilitarea copilului cu dizabilitate intelectuală o are abordarea multidisciplinară, care este îndreptată nu numai către copilul cu cerințe speciale, dar și către părinți. Numărul persoanelor recunoscute cu dizabilitate în Republica Moldova constituie 174,5 mii persoane, inclusiv 10,4 mii copii cu vârsta de 0-17 ani ( 01.01.2021). MATERIALE ȘI METODE: Aplicarea abordării DIR-Floortime recomandată copiilor cu tulburări de neurodezvoltare pe parcursul a 12 ședințe consecutive a câte 45-50min. Părintele fiind autoritar, s-a decis să fie exclus. Au fost implicați voluntari -copii de vârstă școlară pentru a spori receptivitatea pacientului la sarcinile propuse. REZULTATE: Au fost înregistrate schimbări în comportamentul copilului cu dizabilitate intelectuală în interacțiunea cu copilul tipic. O îmbunătățire a coordonării, interes față de activități, dorința de implicare, exteriorizarea emoțiilor au apărut de la a treia ședință. Apariția emoțiilor pozitive la a 5 ședință și încrederea în sine vizavi de sarcinile propuse și efectuate. La a 10 ședință a apărut jocul colaborativ cu voluntarii și copilul își aștepta rândul la joc. CONCLUZII: Metoda Floortime permite identificarea abilităților și capacităților copilului într-un mediu natural. Etiologia dizabilității intelectuale sau diagnosticul propriu-zis nu joacă un rol decisiv în selecția metodelor de reabilitare, iar mediul de joc garantat de metoda Floortime contribuie la o interacțiune productivă și rezultate rapide în abilitarea copilului. Cuvinte cheie: dizabilitate intelectuală; retard mintal; joc; cerințe educaționale speciale, Floortime |
||||||
Cuvinte-cheie dizabilitate intelectuală, retard mintal, joc, cerinţe educaţionale speciale, Floortime, Intellectual disability, Mental retardation, game, special educational requirements, Floortime |
||||||
|