Progresul tehnologic a determinat creșterea influenței mass-mediei în cadrul societății. Mass-media și capacitatea sa largă de a transmite mesaje poate influența diverse domenii ale umanității: sănătatea, educația, politicile sociale și diferite segmente, cum ar fi copiii, adolescenții sau adulții. Mass-media reprezintă o parte fundamentală a vieții tinerilor, pentru a fi conectați și conștienți de ceea ce se întâmplă în lumea din jurul lor. Obiectivul special al emisiunilor radio şi televizate, rubrici în paginile revistelor şi ziarelor, îl constituie formarea tinerilor, orientarea lor şcolară şi profesională, și chiar transmiterea unor informații ce țin de educația civică a tinerilor, de formarea culturii lor politice [1]. Mesajele informaţionale sunt surse importante de educaţie şi pregătire, care ajută la integrarea socioculturală a tinerilor, mai cu seamă prin stimularea capacităţii de deprindere a unor roluri civice, familiale, culturale. În anul 2022, Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC) a realizat Studiul de evaluare a competențelor media și nivelului de alfabetizare mediatică în rândul tinerilor din Republica Moldova [2], datele căruia ne arată că cea mai mare pondere a tinerilor intervievaţi (circa 77%) sunt „în mare măsură” şi „foarte bine” informaţi cu privire la evenimentele care au loc în Republica Moldova. 75% din tineri urmăresc ştirile din spaţiul mediatic „din surse independente, dar şi din alte surse” alternative. Principala sursă de unde se informează tinerii o reprezintă reţelele de socializare. 70% din tineri accesează zilnic reţelele de socializare. A doua ca importanţă sursă media, care este accesată zilnic şi din care se informează 45% dintre tineri este canalul YouTube. Potrivit unui studiu realizat în 2011, în orașul Ekaterinburg, Federația Rusă, printre motivele pentru care tinerii folosesc rețelele de socializare se regăsesc: comunicarea cu prietenii și cunoscuții (87%); pentru odihnă (49%); posibilitatea de formare a unui grup de interese (20%); motive cognitive (18%); rezolvarea problemelor de afaceri (13%) [3]. Rețelele sociale pot avea un rol educativ în ce privește realizarea educației pentru sănătate, educația pentru timpul liber, educația pentru viața de familie, educația ecologică etc. Astfel, publicarea materialelor on-line privind promovarea modului sănătos de viață ar putea avea un impact pozitiv în autoeducarea pacienților, normalizarea stării generale de sănătate, schimbarea obiceiurilor alimentare, accelerarea activității fizice etc. Rețelele sociale sunt un loc minunat pentru studenți în a găsi mentori și programe de formare pentru a învăța noi abilități și pentru a face pași către obiectivele viitoare în carieră. Este, de asemenea, un loc pentru companii de a-și face publicitate serviciilor, software-ului și a programelor. Pe YouTube, se găsesc gratuit tutoriale despre cum să îți perfecționezi abilitățile. Pe TikTok, de exemplu, tinerii au dezvoltat cu succes platforme enorme în care mesajele lor ajung în mod regulat la mii sau chiar milioane de oameni. În cadrul cercetării realizate privind consumul produselor media în rândul tinerilor, datele colectate prin intermediul anchetei sociologice atestă că majoritatea tinerilor intervievați cred că informarea este utilă în viața unui om. Cel mai frecvent, tinerii accesează Internetul pentru a se informa asupra unor evenimente sau lucruri și a putea naviga pe rețelele de socializare. Alte surse media utilizate de tineri sunt: ziarele/revistele naționale. Dacă nu ar avea posibilitatea de a petrece timpul în fața calculatorului/TV, cei mai mulți respondenți au spus că s-ar plimba prin parc cu role, bicicleta etc. Cele menționate mai sus demonstrează că mijloacele de comunicare în masă au un rol important în educarea tinerilor, mesajele acestora reprezentând veritabile resurse ale învăţării care contribuie la dezvoltarea multilaterală a personalității tinerilor și la integrarea eficientă a acestora în societate. Cu ajutorul mass-media, tinerii reușesc să însuşească numeroase cunoştinţe de cultură generală, să-şi îmbogăţească vocabularul, să-şi dezvolte gândirea şi funcţiile mnezice, să-şi formeze o atenţie distributivă, să-şi formeze anumite sentimente morale şi estetice. De asemenea, mass-media poate veni ca o completare a demersurilor iniţiate în cadrul activităţilor şcolare.