SAP este format din cadrul legal și cadrul instituțional, necesare pentru a asigura buna desfășurare a activității în domeniul achizițiilor publice. Sistemul instituțional: Ministerul Finanțelor: Agenția Achiziții Publice; Agenția pentru Soluționarea; Trezoreria de Stat: Sistem descentralizat – aproximativ 3 000 Autorități Contractante. Atributiile de bază ale AP: a) elaborează și înaintează Ministerului Finanțelor propuneri de modificare şi completare a legislației în domeniul achizițiilor publice; b) întocmește, actualizează și menține Lista de interdicție a operatorilor economici; c) monitorizează conformitatea desfășurării procedurilor de achiziție publică și efectuează analiza sistemului de achiziții publice. Studiu de caz: Cum au „dispărut” 14 milioane de lei alocați din bugetul de stat pentru o casă de cultură? Retrospectivă și concluzii personale și recomandări finale În esență, achizițiile publice (ca termen general) constituie o parte extrem de importantă pentru „microflora” economico-socială a oricărei țări, creând posibilități de dezvoltare a infrastructurii, educației, sportului, dar și a sistemului financiar, informațional, de securitate etc. Cu alte cuvinte, are impact major asupra tuturor ramurilor – individual, și asupra statului – în general. În decadele precedente, pentru Republica Moldova, parteneriatele publice-private reprezentau un „tabu” pentru organele statului din cauza unui nivel economic extrem de jos, legislație desuetă, lipsa cadrelor de o calificare înaltă, lipsa unor organe de control cu atribuții exhaustive (în unele situații – lipsa „de facto” a unui control din partea statului), politica izolaționistă la nivel regional și internațional, astfel erau executate într-o manieră nihilistă, deseori nimeni neavând o răspundere pentru lucrările efectuate din banul public. Aderarea la „familia europeană” odată cu schimbarea vectorilor politici (2009, PLDM-PL-PD , AIE-AIE I – AIE II) a obligat Republica Moldova de a-și asuma anumite schimbări și pe plan legislativ (legislație nouă cu privire la achizițiile publice, parteneriatul public-privat, politici bigetar-fiscale de scutiri, analiza și evaluarea alocării banilor publici, aderarea la mai multe pieți de dezvoltare etc.) care în final a permis o evoluție a acestei ramuri vitale pentru economie. Mai simplu vorbind, statul (în persoana Guvernului (APC) și a altor APL) creează o ofertă în baza evaluării necesităților și agentul economic aplică prin intermediul formularului de participare cu „oferta” sa. Sună destul de simplu dar în practică apar foarte multe nuanțe ascunse care fac ca aceste „achiziții publice” să fie folosite de unele persoane (grupuri de interes) în scop exclusiv de îmbogățire, adeseori scopul de facto al „achiziției publice” fiind doar unul declarativ. De ce? În esență orice agent economic urmărește scopul de a-și majora „profitul”, iar achiziția publică sau contractul public-privat reprezintă doar o altă sursă de finanțe care îi este oferită în gestiune. Cu cât mai mult agentul economic va cheltui pentru îndeplinirea obiectivului trasat, cu atât mai puțin va avea pentru creșterea capitalului său efectiv, și invers cu cât mai puțin va cheltui agentul economic, cu atât mai mare îi va fi profitul său, adică profitul beneficiarilor efectiv ai acestora. Volumul achizițiilor publice în Republica Moldova în 2021 a depășit 18% din PIB. Astfel, orice îmbunătățire chiar minoră în performanța achizițiilor creează beneficii semnificative pentru societate. Totodată, analiza rapoartelor Curții de Conturi ne arată că achizițiile publice este un domeniu cu riscuri mari de utilizare ineficientă a banilor publici (!). Din această cauză, sunt necesare eforturi energice din partea organelor centrale, pentru a diminua pierderile legate de achiziții. În ultimii ani, organele de resort au efectuat un șir de măsuri pentru îmbunătățirea cadrului legal și normativ privind achizițiile și a sporit măsurile de monitorizare a autorităților contractante privind respectarea procedurilor. De asemenea, chiar dacă cu mare întârziere în 2012, a fost lansat Registrul de Stat al Achizițiilor Publice, care constituie un pas important nu numai în sporirea eficienței managementului în acest domeniu, ci și la sporirea transparenței în achiziții. Procesul de descentralizare prin care trece Republica Moldova se răsfrânge şi asupra domeniului de achiziţii publice. Acordarea unor atribuţii şi împuterniciri extinse autorităţilor contractante presupune în acelaşi timp existenţa capacității acestora, realizarea unei responsabilizări efective și un sistem echilibrat de control. În acest sens, o importanță crucială o are respectarea principiilor de transparență pe tot procesul achizițiilor publice. De asemenea, introducerea cât mai rapidă a sistemelor noi de achiziții electronice adecvate pentru folosire, dar și îmbunătățirea celor existente cooperării în procesul de achiziții a autorităților contractante și trecerea lentă la procurarea serviciilor de achiziții publice de la agenții specializate sunt direcțiile care vor contribui la îmbunătățirea calității achizițiilor. Cadrul legal și de proceduri privind achizițiile publice, chiar dacă nu este perfect, nu este cauza care generează cele mai multe riscuri de pierderi în achiziții. Principalele cauze sunt mai curând legate de controlul slab al rezultatelor achizițiilor și managementului inadecvat al riscurilor. Autoritățile contractante acordă puțină atenție analizei factorilor și constrângerilor existente cu scopul de a elabora măsurilâe necesare pentru îmbunătățirea situației. Astfel, este necesar de pus mai mare accent pe controlul rezultatelor, atât din interiorul autorității contractante, cât și din partea executorilor primari de buget și/sau autorităților ierarhic superioare. Rapoartele de executare a bugetelor întocmite de toate autoritățile contractante trebuie să includă date suficiente și relevante în privința rezultatelor obținute din achiziții și informații privind rezultatele evaluărilor postachiziții.