Articolul precedent |
Articolul urmator |
68 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-15 21:04 |
SM ISO690:2012 MÎNDRU, Elena, BALAN, Angelina, CEBAN, Zinaida, CIOCHINĂ, Mariana, COJOCARI, Diana, DOROSEVICI, Nadejda, SPÎNU, Tatiana, GUITU, Marina, PRUTEAN, Valeria, GORELCO, Tatiana, REVENCO, Ninel, STASII, Ecaterina. Vaccinarea copiilor cu maladii alergice. In: Actualități în pediatrie și impactul imunizării asupra morbidității și mortalității copiilor în Republica Moldova, 22-23 septembrie 2023, Chişinău. Chişinău: Taicom (Ridgeone Group), 2023, pp. 82-83. ISBN 978-9975-58-293-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Actualități în pediatrie și impactul imunizării asupra morbidității și mortalității copiilor în Republica Moldova 2023 | ||||||
Conferința "Actualități în pediatrie și impactul imunizării asupra morbidității și mortalității copiilor în Republica Moldova" Chişinău, Moldova, 22-23 septembrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 82-83 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Vaccinarea joacă un rol esenţial în prevenirea bolilor infecţioase la nivel mondial. Cu toate acestea, prezenţa alergiilor la copii a generat îngrijorări legate de siguranţa administrării vaccinurilor. Pacienţii alergici sunt încurajaţi să practice aceleaşi măsuri publice de imunizare ca şi cei nonalergici, cu excepţia cazurilor foarte rare în care riscurile asociate vaccinării depăşesc beneficiile. Pe lângă spectrul infecţios, în special la imunodeprimaţi, la copiii cu astm bronşic statusul imun este un element de susceptibilitate suplimentară pentru boala infecțioasă. Scopul lucrării: a studia îndeplinirea Calendarului Național de Vaccinare și a determina evenimentele adverse postimunizare la copiii cu boli alergice. Material și metode. A fost realizat un studiu prospectiv, care a inclus studierea fișelor de boală a 2020 pacienți spitalizați în perioada 2020-2023 în secția alergologie și imunologie pediatrică din cadrul Institutului Mamei și Copilului. Vârsta pacienților de la 1-18 ani, care sufereau de astm bronșic, dermatită atopică, urticarii acute și cornice, edem angioneurotic, dermatite toxic-alergice, rino-conjunctivite alergice. Rezultate. În urma studiului s-a constatat, că vaccinati conform Programului Național de Vaccinare au fost 1819 (90,3%) pacienți și respectiv 196 (9,7%) nu au fost vaccinați. Astfel, din numărul total de pacienți vaccinați 590 (32,4%) suferă de astm bronșic, 585 (32,1%) - urticarie și edem angioneurotic, 447 (24,5%) - dermatită atopică. În 68% cazuri copiii sufereau de sensibilizare la alimente: 46% - la acarieni; 42% - sensibilizare la animale domestice; 42% - sensibilizre la polen și 25% - alergie medicamentoasă. Evenimente adverse postimunizare (EAPI) s-au înregistrat cu frecvența de 48%. În majoritatea cazurilor au fost înregistrate semne clinice locale (58%), febra - 46,8% și cazuri unice de limfadenită fără fluctuații după BCG - 2 și 1 caz de convulsii febrile. Cazuri de anafilaxie în cohorta de pacienți studiați nu s-au notat. Concluzii. Evoluția clinică a maladiilor alergice la copil, inclusiv a astmului bronșic și dermatitei atopice, decurg cu dezvoltarea schimbărilor importante în statusul imun care reprezintă un element de susceptibilitate suplimentară pentru boala infecțioasă. De aceea pacienţii alergici sunt încurajaţi să practice aceleaşi măsuri publice de imunizare ca şi cei nonalergici, cu excepţia cazurilor foarte rare în care riscurile asociate vaccinării depăşesc beneficiile. La nivel global sunt necesare studii suplimentare pentru aprecierea răspunsului imun după vaccinarea copiilor cu maladii alergice. |
||||||
Cuvinte-cheie Vaccinare, copii, Astm bronşic, dermatită atopică, urticarie acută, vaccination, children, bronchial asthma, atopic dermatitis, acute urticarial |
||||||
|