Introducere. Consilierea consumatorului de medicamente reprezintă un aspect crucial al practicii farmaceutice, cu implicații semnificative asupra siguranței și eficacității tratamentelor. Întrucât accesul la informații despre medicamente a devenit extins, riscurile informaționale asociate cu această consiliere necesită o investigație detaliată pentru a îmbunătăți calitatea asistenței farmaceutice. Scopul lucrării. Identificarea și evaluarea riscurilor informaționale în procesul de consiliere a consumatorilor de medicamente, evidențiind factorii care pot influența corectitudinea interpretării și aplicării informațiilor legate de medicamente de către pacienți. Material și metode. Studiul bibliografic și sinteza surselor din domeniul medical și farmaceutic, inclusiv a studiilor de caz, date furnizate de OMS și prelucrarea statistică a datelor colectate de la prestatorii de servicii medicale și farmaceutice și pacienți. S-au utilizat instrumente standard de evaluare a calității informațiilor și s-au analizat cazurile de automedicație pentru a identifica noile modele și tendințe. Rezultate. În rezultatul studiului am stabilit că informațiile eronate sau incomplete furnizate consumatorilor în procesul de consiliere pot genera riscuri semnificative pentru sănătatea acestora. Riscurile informaționale identificate au inclus furnizarea de informații incorecte sau depășite, interpretarea eronată a informațiilor, expunerea la informații medicale cu caracter publicitar ce promovează anumite produse sau tratamente nedocumentate științific, prezența informațiilor contradictorii, presiuni economice asupra surselor de informare, autodiagnosticarea incorectă, acces la surse nerecunoscute și tendința către automedicație. Conform datelor OMS rata de erori în informațiile furnizate consumatorilor de medicamente este de aproximativ 15%. În ceea ce privește sursele de informații incorecte, analiza a evidențiat că peste 30% dintre acestea provin din surse on-line nevalidate și social media. Studiile empirice efectuate au evidențiat că aproximativ 25% dintre consumatori au suportat consecințe negative asupra sănătății din cauza informațiilor eronate primite în cadrul consilierii privind administrarea de medicamente. Un alt aspect al riscurilor informaționale în procesul de consiliere ține de plenitudinea și corectitudinea acumulării și interpretării informației de către farmacist despre medicamente și pacient și corelarea acestor informații între ele în deplină corespundere ca răspuns a acțiunilor la necesități. Concluzii. Consilierea consumatorului de medicamente trebuie să abordeze cu atenție riscurile informaționale pentru a asigura furnizarea de informații precise și înțelese corect de către pacienți. Rezultatele studiului denotă identificarea unor măsuri eficiente pentru reducerea erorilor de informații, precum: introducerea unor proceduri standardizate, creșterea timpului dedicat consilierii, dezvoltarea de programe de formare continuă pentru farmacist, utilizarea tehnologiilor informaționale valide, educarea consumatorilor în ceea ce privește sursele de informații fiabile, implementarea unor modalități eficiente de gestionare a volumului de pacienți. Aceste recomandări ar putea contribui la îmbunătățirea calității serviciilor de consiliere în farmaciile comunitare și, implicit, la promovarea unei utilizări mai eficiente și mai sigure a medicamentelor în rândul pacienților.

Introduction. Counseling the drug consumer is a crucial aspect of pharmaceutical practice, with significant implications for the safety and efficacy of treatments. As access to drug information has become widespread, the information risks associated with this advice require detailed investigation to improve the quality of pharmaceutical care. Aim of the study. Identification and assessment of informational risks in the process of counseling drug consumers, highlighting the factors that can influence the correctness of the interpretation and application of drug-related information by patients. Material and methods. Bibliographic study and synthesis of medical and pharmaceutical sources, including case studies, data provided by the WHO and statistical processing of data collected from medical and pharmaceutical service providers and patients. Standard information quality assessment tools were used and self-medication cases were analyzed to identify new patterns and trends. Results. As a result of the study, we determined that the erroneous or incomplete information provided to consumers in the counseling process can generate significant risks for their health. The information risks identified included the provision of incorrect or outdated information, the erroneous interpretation of information, the exposure to medical information of an advertising nature that promotes certain products or scientifically undocumented treatments, the presence of contradictory information, economic pressures on information sources, incorrect self-diagnosis, access to sources unrecognized and the tendency towards self-medication. According to WHO data, the error rate in the information provided to drug consumers is approximately 15%. Regarding the sources of incorrect information, the analysis revealed that more than 30% of it comes from unvalidated online sources and social media. Empirical studies have shown that approximately 25% of consumers have suffered negative health consequences due to erroneous information received during drug counseling. Another aspect of informational risks in the counseling process concerns the completeness and correctness of the accumulation and interpretation of information by the pharmacist about drugs and the patient, and the correlation of this information with each other in full correspondence in response to actions as needed. Conclusions. Counseling the consumer of medicines must carefully address informational risks to ensure accurate information is provided and correctly understood by patients. The results of the study denote the identification of effective measures to reduce information errors, such as: introducing standardized procedures, increasing the time dedicated to counseling, developing continuous training programs for pharmacists, using valid information technologies, educating consumers regarding reliable information sources, the implementation of efficient ways of managing the volume of patients. These recommendations could contribute to improving the quality of counseling services in community pharmacies and, implicitly, to promoting a more effective and safer use of medicines among patients.