Articolul precedent |
Articolul urmator |
90 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-21 22:09 |
SM ISO690:2012 VORNICES, Olivia, SCUTARI, Corina. Contribuții la studiul farmacoterapiei toxicoinfecțiilor alimentare. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 670. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | ||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 670-670 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. În țările dezvoltate, în fiecare an, aproape 30% dintre locuitori se îmbolnăvesc datorită consumului de alimente contaminate cu microorganisme. Din acest motiv, medicii și farmaciștii atrag atentai asupra cantității, dar și calității produselor consumate și măsurilor curative și de prevenție a toxiinfecțiilor alimentare. Scopul lucrării. Studiul strategiilor tratamentului toxiinfecțiilor alimentare. Material și metode. Studiul efectuat a fost retrospectiv, observațional. Datele utilizate au fost obținute din 54 fișe medicale ale bolnavilor cu toxiinfecții alimentare din SCBI „Toma Ciorbă”. Rezultate. Diagnosticul de îndrumare a fost sindromal: gastroenterocolită acută – 21 (58,3%), gastroenterită – 6 (16,7%), enterocolită – 8 (22,2%), enterită – 1 (2,8%). În evoluția ușoară și medie a toxiinfecției alimentare s-s recomandat rehidratate orală cu ceai dulce sau soluție glucoză 5%, sau unul din soluțiile gata (Natrii chloridum 3,5 g, Kalii chloridum 2,5 g, Kalii citras 2,9 g, Glucosum 10 g) până la 2-4 litri în zi. În intoxicația severă s-a indicat terapia de detoxifiere parenterală: perfuzie i.v. cu soluție albumină 10%, soluții saline, soluție glucoză 5—10% cu insulină. Tratamentul etiologic a fost necesar numai in cazurile severe de toxiinfecție și la pacienții cu boli cronice, imunosupresați, vârstnici. Au fost administrate antibacteriene în doze uzuale, timp de 7-10 zile, cele mai folosite fiind antisepticele intestinale (57%), fluorochinolonele (23%) și sulfanilamidele (20%). Concluzii. Tratamentul toxiinfecţiilor alimentare a constat preponderent în reechilibrarea hidroelectrolitică, regim dietetic, tratament simptomatic si etiotrop. |
||||||
Cuvinte-cheie farmacoterapie, rehidratare, toxiinfecţii alimentare, pharmacotherapy, rehydration, food poisoning. |
||||||
|