Introducere. Povara bolilor diareice acute transmise prin alimente este substanțială în fiecare an, fiind afectate aproximativ una din zece persoane. Acestea pot fi severe, în special la copiii mici, înregistrându-se anual la 550 mln. de copii, inclusiv 220 mln. sub vârsta de cinci ani. Salmoneloza este una dintre cele patru cauze majore ale bolilor diareice acute, fiind identificate peste 2 500 de serotipuri. Rezervorul pentru Salmonella spp. pot fi diverse animale domestice, iar oamenii se infectează prin consumul de alimente contaminate gătite insuficient termic. Perioada de incubație și simptomele depind de cantitatea de bacterii prezente în alimente, de starea imunitară a persoanei și de tipul de Salmonella. Scopul studiului constă în descrierea și în analiza evoluției clinicoepidemiologică a salmonelozei transmise prin produse alimentare contaminate și apărute într-un focar. Material și metode. Studiul cuprinde cinci cazuri clinice de salmoneloză cu Salmonella Enteritidis apărute într-o colectivitate de copii în urma consumului de produse alimentare contaminate. Copiii au fost internați în IMSP Spitalul Clinic de Boli infecțioase „Toma Ciorbă”. Diagnosticul a fost confirmat pe baza datelor clinicoanamnestice, epidemiologice, investigațiilor paraclinice, inclusiv analiza bacteriologică a materiilor fecale. Rezultate. Lotul de studiu cuprinde cinci pacienți spitalizați în IMSP Spitalul Clinic de Boli infecțioase „Toma Ciorbă”, dintre care trei fete și doi băieți cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani. Maladia a rezultat după consumul de carne de pui preparată în ou, debutând peste 10-15 ore cu grețuri, vomă, febră, frisoane, dureri abdominale însoțite de scaune diareice frecvente. Aceste simptome au fost comune pentru toți pacienții. Febra, între 38 și 39,5 °C, s-a menținut timp de două zile la doi pacienți, iar la trei pacienți – până la patru zile, după care a scăzut treptat. Sindromul gastrointestinal s-a manifestat la debutul bolii prin grețuri și vome, la care s-au asociat durerile difuze în abdomen, diareea apoasă abundentă cu aspect verzui cu o frecvență de până la 10-15 scaune zilnic care a persistat până la patru zile la trei pacienți și până la șase zile la doi pacienți. Evoluția bolii a fost în forme medii cu deshidratare de gradul II, toți pacienții necesitând terapie de rehidratare, inclusiv parenterală. Datele examenului paraclinic au pus în evidență prezența leucocitozei moderate cu deviere la stânga a formulei leucocitare la toți pacienții, cu prezența acetonuriei la trei pacienți. Diagnosticul a fost confirmat prin coprocultură, în care a fost identificată Salmonella Enteritidis la toți pacienții. Tratamentul a inclus rehidratarea atât perorală, cât și parenterală, antibioterapie cu aminopeniciline și tratament simptomatic, care a dus la ameliorarea clinică la toți pacienții și la externarea la domiciliu. Concluzii. Salmoneloza rămâne una dintre principalele etiologii ale toxiinfecțiilor alimentare. Evoluția bolii a fost în forme tipice la toți pacienții, de gravitate medie, cu răspuns la terapia de rehidratare, inclusiv parenterală, necesitând și antibioterapie (aminopeniciline).