Răspândirea cariei dentare în unele unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
129 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-09 08:12
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.314-002(478) (1)
Stomatologie. Cavitatea bucală. Gură. Boli ale gurii şi dinţilor (502)
SM ISO690:2012
BIVOL, Natalia. Răspândirea cariei dentare în unele unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova. In: One Health and Risk Management, 2023, nr. 2(S_Rez), supl. nr. 1, p. 56. ISSN 2587-3458.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
One Health and Risk Management
Supliment nr. 1 Numărul 2(S_Rez) / 2023 / ISSN 2587-3458 /ISSNe 2587-3466

Răspândirea cariei dentare în unele unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova

CZU: 616.314-002(478)

Pag. 56-56

Bivol Natalia
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 7 decembrie 2023


Rezumat

Introducere. Fluorul este un oligoelement esenţial pentru creşterea și dezvoltarea normală a oaselor şi a dinţilor. Organismul uman poate primi acest element din plante, în special din ceai, din peşte oceanic şi din oricare alt aliment pregătit în apă cu surplus de fluor. Din apă fluorul se absoarbe mai bine decât din alimente, aproximativ 90-97%. Frecvența bolilor dentare este invers proporțională cu concentrația de fluor din apa de băut, deoarece acest oligoelement reglează absorbția calciului de către țesuturile dure. La momentul actual este cert stabilit că deficitul de fluor în apa potabilă în multe unități administrativ-teritoriale din republică este însoţit de intensificarea manifestării cariei dentare. Scopul. Studierea răspândirii cariei dentare printre elevii din Republica Moldova în plan teritorial și geografic, stabilirea frecvenţei răspândirii patologiilor de bază asociate fluorului şi recomandarea măsurilor de diminuare a factorilor cauzali. Material si metode. S-au folosit metode igienice, epidemiologice și statistice. S-a determinat nivelul de incidență și de prevalență al cariilor dentare; s-a studiat dinamica multianuală, pe o perioadă de 15 ani (2005-2020), a carieei dentare pe baza rezultatelor examenelor medicale de bilanț existente la nivelul Secției Sănătatea nutrițională și a tineretului a Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică. Rezultate. În ansamblu, dinamica multianuală a cariei dentare se caracterizează printr-o incidenţă maximă în anul 2007 – 193,40/000 și o prevalență de 102,60/000, şi prin valori aproximative în ceilalți ani. În perioada aflată sub observație, incidența cariei dentare oscilează de la 4,1% până la 4,6%, iar prevalența în structura morbidității generale de la 4,3% până la 5,1%, valoarea medie a proporțiilor date fiind de 4,4±0,08% și de 4,7±0,10%, corespunzător. Evaluarea epidemiologică a răspândirii cariei dentare în funcție de unitățile administrativ-teritoriale a pus în evidență o diferență semnificativă a nivelului incidenței și a prevalenței în diferite raioane. Astfel, cele mai joase niveluri ale incidenței cariei dentare sunt înregistrate în raionul Șoldănești (91,7 0/000) – în zona de nord, în raionul Hâncești (101,60/000) – în zona de centru și raionul Ștefan-Vodă (69,80/000) – în zona de sud, iar cele mai înalte – în raioanele Ocnița (575,20/000), Rezina (432,40/000) și Cantemir (294,90/000). În ceea ce privește prevalența, în zona de nord s-au evidențiat aceleași raioane (Șoldănești 48,00/000, Ocnița 209,30/000), în zona de centru – raionul Telenești (51,4/000) și raionul Ialoveni (243,50/000) și în zona de sud – raionul Cahul (106,00/000) și raionul Cantemir (97,60/000). Concluzii. Pentru 43,8% din unitățile administrativ-teritoriale din Republica Moldova este caracteristic un nivelul peste cel mediu al incidenței și al prevalenței cariei dentare la elevi. Menținerea și fortificarea sănătății, în special în zonele endemice cu deficit de fluor, trebuie realizate numai prin eforturile comune ale instituțiilor statale și publice, a instituțiilor medicale, prin colaborarea intersectorială, sporirea responsabilității fiecărei părți și motivarea reală a fiecărui cetățean în păstrarea sănătății proprii și a sănătății publice.

Cuvinte-cheie
carie dentară, Fluor, morbiditate, unități administrativteritoriale