Tematica portretelor colegilor de breaslă își are începutul concomitent cu lansarea tematicii „portretul contemporanului” în artele plastice din RSS Moldovenească către anul 1962, fapt confirmat și prin documentele de arhivă. Această tematică este interesantă prin faptul că ea permite de a reprezenta nu doar efigia protagonistului, dar și trăirile emoționale profunde, care conduc spre apariția operelor de artă. Personalitățile autorilor (sculptorilor) se regăsesc și se refractează indirect în chipurile colegilor de breaslă, care sunt încadrate în aceeași perioadă istorică și activează în același mediu artistic, dar sunt cu totul diferiți ca prestație. Primul în acest sens este Nichifor Colun cu Portretul restauratorului Ion Croitoru (anii ’20, bronz) – o mărturie elocventă a penetrării stilului impresionist în sculptura interbelică moldovenească. Cel mai devotat tematicii portretelor colegilor de breaslă este sculptorul Lazăr Dubinovschi, care creează o adevărată galerie, redând cele mai subtile detalii și emoții abia sesizabile ale acestor personaje. Sculptorul redă chipurile lui Corneliu Baba, V. Țigali, A. Usov, Mila Țoncev, Ada Zevin, G. Solominov, Ilia Bogdesco, P. Curț, S. Cuciuc. O altă galerie de portrete este creată de Alexandra Picunov-Târțău, care vine cu portretele colegilor Vilhelmina Zazerscaia, L. Baltgave, A. Pistunova, N. Botcoveli, Valentina Rusu-Ciobanu, Mihai Grecu, Lazăr Dubinovschi, Lev Averbuh, Eleonora Romanescu, Ana Baranovici ș.a. De asemenea, mai lucrează la această tematică sculptorii Valentin Kuznețov, Brunhilda Epelbaum-Marcenco, Naum Epelbaum, Mircea Spinei, Valeriu Rotaru, Tudor Cataraga, Iurie Canașin, Ion Zderciuc, Grigore Sultan. De remarcat suflul plin de libertate și dezinvoltură pe care l-au adus portretele colegilor de breaslă în interpretarea sculptorilor moldoveni. Aspirațiile protagoniștilor spre frumos, ideal pur și rațiune, toate aceste valori elevate au condus spre crearea acestor serii de lucrări, ce constituie patrimoniul național în domeniul portretului sculptural.