Traseele externe ale muzicii naționale au fost, pe parcursul timpului, dintre cele mai diverse, circulând atât în vest, cât și în est. Promovarea și valorificarea ei s-a manifestat cu o intensitate aparte în Rusia. În perspectivă diacronică, pătrunderea muzicii noastre în cultura acestei țări poate fi observată prin prezența muzicienilor noștri în marile centre culturale rusești – Sankt Petersburg, Moscova, Odesa, Baku ș.a. și prin apelarea compozitorilor la coloritul ei, care le-a servit deseori ca izvor de inspirație în crearea unor forme artistice superioare, regăsindu-se transfigurare în scriitura muzicii culte: de operă, vocală, instrumentală, vocal-instrumentală de cameră, de teatru. Comunicarea își propune să valorifice sursele documentare identificate și studiate, aducând în prim-plan expunerea și analiza faptelor, menite să dezvăluie un segment important al prezenței muzicii noastre în viața culturală rusă. Reconstituirea istorică a unor aspecte ale contactelor cultural-artistice din trecut, bazate pe documente de epocă, vin să demonstreze legăturile muzicii naționale cu vecinătatea estică. Palatul imperial, saloanele aristocrației, grădina publică, restaurantul au fost acele medii care au prilejuit receptarea și vizibilizarea culturii artistice românești în spațiul de referință. În acest context se situează datele oferite începând cu prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Printre primii ambasadori ai muzicii naționale în Rusia se numără o formație de lăutari moldoveni, care figurau printre muzicienii curții monarhice, alături de cei italieni. Contactul pe diferite căi al compozitorilor ruși cu sonoriățile muzicii noastre etnice le-a alimentat și stimulat apetența pentru a le valorifica artistic, furnizându-le idei pentru utilizare în propriile creații, cu înglobarea melodicii și ritmicii acestora. Semnalarea aspectelor lansate mai sus conturează o perspectivă de continuare a studiului, prefigurându-i aprofundarea, care, în cazul de față, depășește spațiul unei comunicări.