Lecturând literatura de specialitate cu referință la arhitectura ecleziastică din lemn din Republica Moldova, care în ultimii 30 de ani s-a îmbogățit cu un număr considerabil de studii de cercetare (Jitaru, Ichim, Bâzgu, Nesterov, Brihuneț), vom observa, în primul rând, diversitatea planimetrică a lăcașelor cercetate. În același timp, în publicațiile dedicate studiului asupra arhitecturii bisericești din lemn din spațiul Pruto-Nistrean s-a încetățănit afirmația că una din principalele caracteristici a edificiilor din lemn este asemănarea cu casele țărănești. Fiind de acord doar parțial cu această teză, ne-am propus ca, în baza documentelor de epocă, să demonstrăm că tipul de biserici cu trei turle, caracteristic localităților din Rzeczpospolita (Podolia și Galiția), a fost destul de răspândit și în Moldova. În prezent, acest tip de biserici s-a păstrat doar într-un sit, în Moldova din partea dreaptă a Prutului, și anume în schiturile Țibucani (Neamț) – 1774 și Brădicești (Iași) – 1774. În Moldova de Est, cel mai cunoscut și documentat monument de acest tip a fost biserica de lemn din satul Recea (Râșcani), care își are proveniența din schitul Jabca (Șoldănești) – 1774, dispărută, cu regret, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Alte două biserici, cu aceleași caracteristici tipologice la origini, s-au păstrat până astăzi, doar că fără turle, una dintre acestea fiind lăcașul din satul Glinjeni (Fălești), acoperișul căreia a suferit modificări în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Iar celei de-a doua biserici, situată în satul Pănășești (Strășeni), îi dispar turlele în procesul transferului din mănăstirea Frumoasa (Călărași). Fenomenul răspândirii acestui tip de biserici îl putem observa începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, în localitățile din stânga Prutului: Ivancea (Orhei), Cinișeuți (Rezina), Albineț (Fălești), Saharna (Rezina); Rezina (Rezina), Slobozia Hoginești (Călărași), Hârjauca (Călărași) și în alte localități încă neidentificate. În această ordine de idei, vom prezenta în comunicarea noastră atât contextul politic și economic al răspândirii acestui tip de biserici în spațiul Moldovei istorice, cât și istoricul fiecărui locaș în parte, pentru a elucida un șir de aspecte ce țin de arhitectonica, planimetria, tehnicile și materialele de construcție, meșterii, fondatorii, ctitorii, ș.a.