Articolul este consacrat generalizării materialelor privind cartografia Benderului și a împrejurimilor lui în secolul al XVIII-lea și constă din introducere și trei compartimente. În introducere este caracterizat nivelul actual de cercetare a istoriei cetății și a posadei Bender (Tighina). Se concluzionează că, în ultimii 6-8 ani, datorită introducerii în circulația științifică a noilor surse narative și cartografice de către oamenii de știință din Ucraina, Moldova și Olanda, cercetarea a atins un nou nivel calitativ. În primul compartiment sunt analizate hărțile și planurile publicate și nepublicate, stocate în arhivele mai multor țări. În al doilea compartiment sunt prezentate date despre componenta arheologică a acestor izvoare, și anume planigrafia movilelor, a fortificațiilor de câmp, a podurilor, a trecătorilor etc. A treia parte este dedicată structurii spațiale atât a cetății, cât și a posadei, fiind vorba despre porți, moschei și biserici, cimitire, străzi, băi, fântâni, grădini etc. Astfel, această abordare a făcut posibil să se vadă în Benderul acelor timpuri o mare fortăreață și un oraș comercial modern la intersecția căilor de pe apă și de pe uscat. Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Planul cetății Bender și a posadei în anul 1711 (gravura lui J. Wolf, fragment). Fig. 2. Planul cetății Bender în anii 1710-1711 (gravura lui J. Wolf, fragment, vezi textul). Fig. 3. Trecătoarea de pontoane peste Nistru, anii 1710-1711 (gravura „A doua tabără a lui Carol al XII-lea”, fragment, vezi textul). Fig. 4. Movila pe care se presupune că a fost amplasată tabăra lui Carol al XII-lea (Атлас 2020, карта №14, fragment). Fig. 5. Aceeași movilă raportată la pozițiile trupelor de asediu (Атлас 2020, карта №5, fragment). Fig. 6. „Movila lui Suvorov” și movilele din preajmă în anul 1770 (Атлас 2020, карта №6, fragment). Fig. 7. Podul de pontoane peste Nistru din preajma s. Varnița și fortificațiile lui în anul 1770 (Атлас 2020, карта №5). Fig. 8. Fortificațiile din preajma trecătorilor peste Nistru în anul 1770 (Атлас 2020, карта №1). Fig. 9. Planul cetății Bender și a posadei în timpul asediului (Атлас 2020, карта №11; фрагмент). Fig. 10. „Planul amplasării taberei lângă orașul Bender în anul 1789”. Fig. 11. „Planul cetății Bender”, anul 1789.

The article deals with the generalization of materials on the cartography of Bendery and its environs in the 18th century. The paper consists of an introduction and three parts. The introduction characterizes the current degree of knowledge of the history of the fortress and the settlement of Bendery (Tiginа). It is concluded that over the past 6-8 years, thanks to the inclusion of new narrative and cartographic sources into scientific circulation by scientists from Ukraine, Moldova and Holland, the study has reached a new qualitative level. The first part analyzes published and unpublished maps and plans stored in the archives of several countries. The second part presents data on the archaeological component of these sources, namely, the planigraphy of mounds, field fortifications, bridges, crossings, etc. The third part deals with spatial structure of the fortress and the settlement; it considers the gates, mosques and churches, cemeteries, streets, baths, wells, gardens and so on. In general, this approach made it possible to see in Bendery at that time a large fortress and a modern trading city at the crossroads of water and land routes. List of illustrations: Fig. 1. Plan of the Bendery Fortress and the adjoining settlement in 1711 (engraving by J. Wolf, fragment). Fig. 2. Plan of the Bendery Fortress in 1710-1711 (fragment, see text). Fig. 3. Pontoon crossing the Dniester in 1710-1711 (from the engraving “The second camp of Charles XII”, fragment; see text). Fig. 4. The mound where the camp of Charles XII was allegedly located in 1770 (Atlas 2020, map No. 14, fragment). Fig. 5. The same barrow, tied to the positions of the besieging troops (Atlas 2020, map No. 5, fragment).Fig. 6. “Kurgan Suvorovsky” and nearby burial mounds in 1770 (Atlas 2020, map No. 6, fragment). Fig. 7. Pontoon bridge across the Dniester near the village of Varnitsa and its fortification in 1770 (Atlas 2020, map No. 5). Fig. 8. Field fortification of the Dniester crossing area in 1770 (Atlas 2020, map No. 1). Fig. 9. Plan of the Bendery Fortress and its assault (Atlas 2020, map No. 11, fragment). Fig. 10. “Plan of the location of the camp near the city of Bendery in 1789”. Fig. 11. “Plan of the Bendery Fortress”, 1789.