Patrimoniul cultural al Republicii Moldova, este parte integrantă a culturii universale, participă la formarea și dezvoltarea intelectului unui individ, al unei societăți și al unui grup etnic și este un depozitar al memoriei istorice. Acesta include acea parte a experienței istorice multi-fațetate a societății, care ne permite să urmărim legătura inextricabilă a timpurilor, din antichitate până în prezent. Articolul abordează principalele modele de reglementare de stat în domeniul protecției, gestionării și utilizării obiectelor tangibile ale patrimoniului cultural, relevând particularitățile cadrului legislativ, suportul organizațional și economic, precum și rolul organizațiilor publice. Politica de stat în domeniul protecției obiectelor de patrimoniu cultural se bazează pe descentralizarea managementului în sfera culturii, precum și crearea unor mecanisme eficiente de parteneriat public-privat și interacțiunea bine pusă la punct între principalii actori implicați în activitățile de protecție a patrimoniului cultural.