Reconfigurat prin evocările, reportajele, relatările interbelice, de către publiciști, istorici, demnitari, cărturari, Bălțiul ne îndeamnă să-l descoperim și să-l reconsiderăm, ținând cont de evoluția sa complexă, care nu a beneficiat de atenția pe care ar fi meritat-o până acum. Or, presa interbelică ne relevă suficiente mărturii despre edificarea sa în timp, despre etapele ființiale pe care le-a traversat, despre impactul determinărilor geopolitice, demografice, etnice ș.a. Astfel, se apleacă asupra Bălțiului dintre cele două războaie mondiale scriitorii (Dumitru Constantin Moruzi, Mihail Sadoveanu, Leon Donici, Geo Bogza, D. Iov, Nicolae Dunăreanu, Cassian R. Munteanu, G.C. Lecca, Constantin Virgil Gheorghiu), istoricii (Nicolae Iorga, Gheorghe Ghibănescu, Gheorghe G. Bezviconi, Ștefan Ciobanu, Constantin N. Tomescu), politicienii (Pan Halippa, Ion Pelivan, Emanoil Catelli), militarii (Scarlat Panaitescu, M. C. Schina), aviatorii, medicii, geologii, geografii etc., așa încât imaginea Bălțiului se completează nuanțat din acest continuum eterogen de experiențe, relevând un spațiu urban stratificat și flexibil. Vom putea surprinde frământările sociale de dinaintea unirii, „stilul muscălesc” relevat în arhitectura, dar și mentalitatea orașului, străin încă de simțirea românească. Odată cu proclamarea autonomiei Basarabiei și formarea Sfatului Țării, respectiv, Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918, starea de spirit a Bălțiului se va schimba radical, iar materialele publicistice scot în evidență impactul pe care l-a avut Adunarea generală a Zemstvei din ținutul Bălților în procesul unirii Basarabiei cu Regatul României, dar și importanța acțiunilor de naționalizare a provinciei, între care, instituirea de catedre de limba română în liceele și școlile superioare din tot județul, organizarea de cursuri de limba românească pentru profesori și elevi, donații de carte românească, organizarea de concerte. De remarcat că G. Enescu concertează în repetate rânduri la Bălți, iar, în consecință, este fondată Societatea culturală și de binefacere „George Enescu”. Sunt susținute o serie de conferințe culturale de către scriitorii notorii ai literaturii române, între care, Liviu Rebreanu, care își susține conferința în anul 1935, în sala cinematografului „Lux”, în ziua de 17 septembrie, la orele 17. 30. Era anul când Liviu Rebreanu împlinea vârsta de 50 de ani. Scriitorul a prefărat să-şi sărbătorească jubileul printr-un ciclu de conferinţe întitulate „George Coşbuc, poetul sufletului românesc”. Un alt eveniment literar, care a marcat publicul a fost serata literară organizată de profesorul Ion Manolache de la Liceul „Ion Creangă”, în martie 1939 în sala teatrului „Scala”. Invitaţii seratei au fost scriitorii Ionel Teodoreanu, care a citit un fragment din romanul „La Medeleni”, Ion Minulescu, care şi-a terminat recitalul cu legendara poezie „În oraşul care plouă”. Perioada interbelică remarcă un salt calitativ adecvat în toate sferele vieţii ale mun. Bălţi. Aici au funcţionat cu succes teatrele Scala şi Safo, cinematografele Flux şi Modern, liceele „Ion Creangă”, „Domniţa Ileana” şi evreesc, biblioteca lui Shterenberg, librăriile „Progresul” şi „Librăria Românească”. După Unire, se atestează un număr impunător de publicaţii seriale: „Astra literară”, „Viaţa din Bălţi”, „Revista Asociaţiei învăţătorilor din oraşul şi judeţul Bălţi”, „Revista copiilor”, Vocea Bălţilor”, „Curierul literar”, „Basarabia”, „Credinţa noastră”, „Anuarul Episciopiei Hotinului”, „Crenguţa”. În anul 1938, la Bălţi apare o nouă revistă „Flori de stepă”, directorul ei fiind Sergiu Grosu, puţin cunoscut în acea perioadă.