Articolul precedent |
Articolul urmator |
281 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-09 17:19 |
SM ISO690:2012 PATRICHE, Cristian Valeriu, ROSCA, Bogdan, PÎRNĂU, Radu-Gabriel, IRIMIA, Liviu Mihai, VASILINIUC, Ionuţ. Impactul potențial al schimbărilor climatice asupra proceselor de eroziune în suprafață a solului în România. In: Sisteme Informaționale Geografice: In memoriam Prof. Univ. Emerit. dr. Ioan DONISĂ, Ed. 29, 30 martie 2023, Iași. Iași : GIS and Remote Sensing, 2023, Ediția 29, p. 1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Sisteme Informaționale Geografice Ediția 29, 2023 |
|
Simpozionul "Sisteme Informaționale Geografice" 29, Iași, Romania, 30 martie 2023 | |
|
|
Pag. 1-1 | |
Descarcă PDF | |
Rezumat | |
In contextul schimbărilor climatice, eroziunea solului manifestă, alături de alte procese geomorfologice, modificări cantitativ-calitative, induse de dinamica spațio-temporală a factorilor de control. Studiul de față își propune să realizeze o serie de previziuni privind evoluția posibilă a ratelor de eroziune în România, în diferite scenarii de schimbări climatice. Studiul aplică modelul RUSLE în cadrul GIS pentru evaluarea eroziunii actuale. Evoluția probabilă a erozivității pluviale este estimată pe baza indicelui Fournier modificat, calculat, la rândul său, în funcție de precipitațiile medii lunare estimate pentru viitor, pentru două perioade de timp (2041-2060 și 2061-2080) și pentru două scenarii de evoluție a dioxidului de carbon, respectiv RCP 4.5 și 8.8. Prin integrarea erozivității pluviale estimate pentru viitor cu ceilalți factori de eroziune, s-au obținut modelele spațiale ale eroziunii pentru viitor. Acestea arată că, sub influența schimbărilor climatice, ratele de eroziune tind să crească în următoarele decenii la nivelul României. Pe ansamblu, această creștere este prognozată pentru 84-90 % din teritoriu. În cea mai mare parte, ratele de eroziune vor crește cu cca 1 t ha-1 yr-1. Local însă, această creștere poate depăși 5-10 t ha-1 yr-1 pe o suprafață estimată la peste 8000 km2. Cele mai afectate vor fi solurile din regiunile de deal și podiș, unde impactul negativ asupra fertilității va fi cel mai semnificativ. This work was supported by a grant of the Ministry of Research, Innovation and Digitization, CNCS - UEFISCDI, project number PN-III-P4-PCE-2021-1350, within PNCDI III. |
|
|