Articolul precedent |
Articolul urmator |
252 18 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-27 10:27 |
SM ISO690:2012 MORARU, Victor. Fenomenul migraţiei în secolul XXI. In: Rolul științei în soluționarea crizelor contemporane, Ed. 1, 3-5 noiembrie 2022, Cluj-Napoca. Cluj-Napoca: 2022, pp. 153-154. ISSN 2601 - 5102. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Rolul științei în soluționarea crizelor contemporane 2022 | ||||||
Conferința "Rolul științei în soluționarea crizelor contemporane" 1, Cluj-Napoca, Romania, 3-5 noiembrie 2022 | ||||||
|
||||||
Pag. 153-154 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Eforturile Știinţei socio-umanistice actuale sunt orientate spre reevaluarea conceptelor tradiţionale. Migraţia reprezintă un astfel de obiectiv constant al cercetărilor atât pe plan naţional, cât şi pe cel internaţional. Este, de fapt, un lucru cunoscut că migraţia a însoţit dezvoltarea civilizaţiei umane încă de la începuturi şi a stat la baza acestei avansări, că a înregistrat, pe parcursul mileniilor, proporţii uriaşe, iar consecinţele ei au contribuit la configurarea tabloului de azi al omenirii. „We Are All Migrants”, lucrarea lui M. Hamid, publicată în revista National Geographic (2019, vol. 236, no. 2, pp. 17-21) plasează migraţia în contextul realităţilor actuale, încercând să prezinte trăsăturile noi ale fenomenului. Un element sugestiv şi inovativ, evidenţiat de autor, ţine, după noi, de propunerea de a vedea migraţia ca pe o calitate intrinsecă a existenţei umane, de a o califica drept „însăşi realitatea vieţii noastre”. Marcată de noutate este şi interpretarea migraţiei drept un fenomen universal. Autorul accentuează că, în realitate, noi toţi descindem din migranţi, argumentând mai departe ideea prin dezvăluirea multiplelor valenţe ale migraţiei contemporane. Sensul profund pe care-l degajă migraţia provine din faptul prezenţei ei neîncetate în viaţa milenară a societăţii, fiind determinată de faptul că speciei umane îi este proprie dimensiunea migratorie. În viziunea autorului citat, viaţa umană este mişcare constantă, ceea ce şi generează persistenţa naturii migratoare a omului. De aici provine contestarea fermă a divizării oamenilor în migranţi şi nativi. Migraţia înseamnă totul, inclusiv, motorul evoluţiei umane. Rezultă că impulsul migraţiei, ca un catalizator al schimbării necesare, este, cu adevărat, unul esenţial pe calea căutării propriei identităţi, în dezvăluirea şi afirmarea eu-lui. Chiar şi indigen fiind, eşti influenţat de mobilitatea cu care te confrunţi. Mai mult decât atât, migraţia apare drept remediu, într-un fel, de depăşire a frământărilor existenţiale. În circumstanţele, când ritmul schimbărilor şi impactul lor se accelerează, generând noi stresuri, mobilitatea, mişcarea este văzută drept un răspuns oportun şi necesar la aceste stresuri. Modul de a relata subiectul eseului este unul aforistic (poate, un pic categoric), dar folosind formule ce se reţin. Migraţia ajunge să fie starea normală a omului, mai mult, ea nu poate fi redusă doar la migraţie geografică, migraţia fiind nu doar în spaţiu, ci şi în timp. Această accentuare a relaţiei migrantului cu timpul – o împletire a trecutului, prezentului şi viitorului în destinul uman – este şi ea o revelaţie a scrierii la care ne referim. |
||||||
Cuvinte-cheie migraţie, universalitatea migraţiei, natura migratoare a omului, migration, universality of migration, migratory nature of the human being |
||||||
|