În sprijinul dezvoltării economiei digitale, în special, a implementării tehnologiilor societăţii informaţionale, Republica Moldova, prin Hotărîrea Guvernului nr.857 din 31 octombrie 2013, a aprobat şi realizează Strategia Naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”, precum şi alte acte legislative şi normative. Scopul acestui articol constă în analiza surselor bugetare de finanţare a economiei digitale, a responsabilităţilor şi activităţilor autorităţilor publice în dezvoltarea economiei digitale. Alocarea resurselor financiare. Mijloacele alocate pentru informatizare au însumat 1310,1 mil MDL în anul 2014 sau cu 2,2% (cu 29,5 mil lei) mai puţin comparativ cu anul 2013. Sursele bugetare au însumat 196,5 mil lei în anul 2014 sau cu 15,7% (cu 36,5 mil) mai puţin comparativ cu anul 2013. Resursele financiare insuficiente constituie un obstacol în implementarea Strategiei “Moldova Digitală 2020.” În prezent în ţările Europene se întreprind măsuri în vederea intensificării investiţiilor în infrastructură şi reţele de comunicaţii de ultimă generaţie pentru a reduce decalajul între statele membre şi SUA şi alte ţări care aplică tehnologii informaţionale de ultima generaţie. În acest context în continuare vor fi analizate domeniile de influenţă majoră şi utilizare a finanţelor publice. Legislaţia. Cadrul normativ-juridic din Republica Moldova include circa 20 legi, 80 hotărîri de Guvern, 70 documente conceptuale referitor la sistemele informaţionale ale autorităţilor publice. Totodată, există peste 20 documente de reglementare cu caracter general şi 75 cu caracter individual emise de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Cadrul normativ-juridic actual în domeniu necesită să fie ajustat la cerinţele Uniunii Europene (UE). Activităţile planificate în acest context se realizează cu întârziere, chiar dacă unele proiecte au fost elaborate, acestea au trecut procedura de avizare şi consultare publică în conformitate cu legislaţia şi au fost prezentate pentru aprobare în şedinţă de Guvern, însă nu au fost aprobate din diverse cauze. O problemă ce urmează a fi soluţionată constă în dezvoltarea cadrului normativ privind soluţionarea litigiilor online, în acest context, poate fi aplicată experienţa UE în domeniu care propune Regulamentul privind soluţionarea online a litigiilor. Autorităţile publice responsabile. Cadrul instituţional profesionist în domeniu include Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi a instituţiilor specializate – Centrul de Guvernare Electronică şi Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Securitatea cibernetică şi protecţia datelor. Asigurarea securităţii spaţiului cibernetic constituie o responsabilitate important a tuturor actorilor implicaţi, inclusive a autorităţilor administraţiei publice, în competenţa cărora se concentrează elaborarea şi aplicarea cadrului legislative şi normative în domeniu. Din motive de securitate a datelor, în prezent, un număr mare de utilizatori sunt reticenţi în alegerea serviciilor electronice. În scopul asigurării în Republica Moldova a unui spaţiu cibernetic deschis, securizat şi de încredere, în colaborare cu experţi internaţionali şi în baza Strategiei UE privind securitatea cibernetică, a fost elaborat şi aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.811 din 29 octombrie 2015 Programul naţional de securitate cibernetică a Republicii Moldova pentru anii 2016-2020).Dezvoltarea infrastructurii şi accesului la tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale reprezintă o altă direcţie importantă ce ţine de competenţa administraţiei publice. În ţara noastră a fost atins un nivel înalt de dezvoltare a infrastructurii de comunicaţii electronice, un anumit nivel tehnologic şi un grad sporit de accesibilitate la servicii de comunicaţii electronice mobile. Însă se atestă un nivel redus de utilizare a capacităţilor infrastructurilor de comunicaţii electronice existente, iar conectivitatea în bandă largă încă nu este prezentă pe tot teritoriul ţării la viteze necesare. Mai multe acţiuni au fost întreprinse în vederea elaborării şi implementării sistemelor şi tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, în special a diferitor Sisteme Informaţionale Automatizate, baze de date, portaluri, pagini oficiale web. În acest context, trebuie de menţionat implementarea sistemelor menţionate în diferite domenii ale administraţiei publice, inclusiv a SIAS „Alegeri” (excepţie e-voting), sistemul de achiziţii publice în curs de elaborare şi implementare, etc. În scopul asigurării accesului la date şi a transparenţei decizionale, au fost create mai multe portaluri, inclusiv www.date.gov.md, www.particip.gov.md, www.controale.gov.md şi altele. Paginile oficiale web. Cu toate că există anumite cerinţe în elaborarea paginilor web ale autorităţilor publice, paginile web posedă o arhitectură informaţională diferită, accesul publicului la informaţia de interes public fiind limitat. Astfel, fiecare pagină web are o proprie abordare privind amplasarea şi organizarea meniului, vocabularul hărţii site-ului şi planul general al conţinutului. De exemplu, acelaşi tip de conţinut, inclusiv legi şi acte normative, rapoarte, bugetul autorităţii, achiziţiile publice, sunt amplasate în secţiuni diferite şi au un conţinut diferit la pe diferite pagini web ale autorităţilor. Paginile web ale autorităţilor administraţiei publice centrale trebuie să posede o arhitectură similară în vederea îmbunătăţirii accesul la informaţie a publicului. Servicii publice electronice şi Guvernarea electronică. În Republica Moldova a fost implementat paşaportul biometric, sistemul de trecere automată a frontierei cu paşaport biometric, harta digitală a Moldovei, semnătura digitală mobilă, sistemul de declaraţii fiscale on-line, servicii electronice, inclusiv: e-Cazier, e-Licenţiere etc. Este în curs de implementare cadrul de interoperabilitate care se bazează pe standarde deschise şi servicii bazate pe cloud computing. Impozitare. Trecerea la economia digitală necesită modificarea impozitării. În mod clasic, profiturile se impozitează în ţara unde se realizează activităţile economice ale companiilor, iar taxa pe valoare adăugată (TVA) la locul de procurare de către clienţilor a produselor şi serviciilor. Odată cu trecerea la comerţul electronic este necesară aplicarea a unei noi abordări. În acest context, UE a propus aplicarea din 2015 a Ghişeului unic TVA pentru serviciile online, care reprezintă un instrument simplu şi uşor de utilizat de către companii, care asigură plata TVA-ului în locul de reşedinţă al clientului. Republica Moldova. De asemenea, urmează să propună o nouă abordare referitor la impozitare în domeniul comerţului electronic. Concluzii. Tehnologiile informaţionale constituie un factor important în asigurarea creşterii economice. În acest context, următoarele recomandări pot contribui la dezvoltarea sectorului TIC: adoptarea de măsuri legislative în vederea armonizării prevederilor cadrului normativ-juridic autohton în domeniu la cerinţele şi bunele practici europene şi internaţionale, majorarea cotei mijloacelor alocate pentru informatizare din bugetul de stat, promovarea comerţului online şi a serviciilor electronice, efectuarea interconectării sistemelor informatice pentru asigurarea serviciilor electronice integrate, combaterea fragmentării în sectorul TIC.