Teza prezentei lucrări este aceea că libertatea academică prezintă o valoare instrumentală, adică o condiție necesară pentru ca alte valori, precum adevărul sau performanța științifică, să fie atinse. Ne propunem descrierea situațiilor care au pus sub semnul întrebării conceptul de libertate academică; analiza problemelor asociate cu aceasta, luând în considerare experiențele altor instanțe naționale și internaționale. Studiul întreprins, se dorește a fi o modestă contribuție la o astfel de dezbatere și, în același timp, o invitație publică la un dialog între toate părțile interesate de evoluția valorilor universității în societatea modernă. Educația ca învățare a libertății este văzută ca un mijloc sigur și tolerant de transformare a societății și o clauză pentru autonomie și emancipare. Pledăm, prin urmare, pentru apărarea libertăților mediului academic prin renunțarea la inițiativele legislative contrare valorilor umane și academice și prin renovarea axiologică a demersurilor educaţionale.

The thesis of the present work is that academic freedom has an instrumental value, that is, a necessary condition for other values, such as scientific truth or performance, to be attained. We aim to describe the situations that have called into question the concept of academic freedom; analysis of the problems associated with it, taking into account the experiences of other national and international courts. The study undertaken is intended to be a modest contribution to such a debate and, at the same time, a public invitation to a dialogue between all parties interested in the evolution of the university's values in modern society. Education as a learning of freedom is seen as a safe and tolerant means transforming the society and a clause for autonomy and emancipation. Therefore, we advocate, the defence of the academic environment freedoms through abandoning the legislative initiatives contrary to human and academic values and throug axiological renewal of educational approaches.