Balada Doi iubiți ocupă un loc însemnat în repertoriul epic tradițional. Ea tratează un subiect universal, care se întâlnește în creația folclorică a diferitor popoare. În mediul tradițional românesc balada Doi iubiți circulă și cu alte titluri, precum Logodnicii nefericiți sau Arborii îmbrățișați. Motivul arborilor îmbrățișați, care poate fi calificat ca unul fundamental, este prezent și în colinde. Acest fapt indică spre substratul arhaic al subiectului acestei balade. În Arhiva de folclor a AMTAP se conțin diferite variante, înregistrate în cadrul investigațiilor de teren, începând cu anul 1964, ce reprezintă un material valoros pentru o cercetare etnomuzicologică. Unele dintre acestea au fost publicate în colecțiile de folclor muzical, editate pe parcursul anilor până-n prezent. Analiza modalității de tratare a subiectului și a structurii melodice, care deseori reprezintă o preluare a liniei melodice din domeniul cântecului propriu-zis, va dezvălui aspecte importante, legate de evoluția eposului popular căntat.