Ciclurile de miniaturi se bucură de o atenție permanentă din partea compozitorilor. În creația compozitorilor din Republica Moldova, acest gen demonstrează o varietate de structuri compoziționale, care se manifestă în numărul diferit de părți, în diversitatea tempourilor și a caracteristicilor de gen. Analiza comparată a unui număr considerabil de cicluri ne permite să identificăm două tendințe opuse. Una din ele este determinată de preferința soluțiilor “normative” (utilizarea anumitor scheme-tip, evidențierea în cicluri a acelorași “puncte de sprijin” etc.). Cealaltă tendință relevă aspirația spre soluții alternative, spre depășirea unor modele de gen. Studierea ciclurilor conduce la concluzia că forma lor este prezentată destul de variat. În ceea ce privește numărul de părți componente, putem evidenția cicluri având de la două până la zece părți. Ciclul de miniaturi Omagii de Serafim Buzilă se bazează pe contrastarea pieselor după tempo. Un alt factor principal îl constituie aspectul arhitectonic al pieselor componente. Majoritatea lor sunt scrise în formă tripartită simplă (excepție fac piesele nr.4, 6, 9).