Mass-media din URSS în anii 70 ai secolului XX a realizat propagarea unui set de atitudini politice relevante pentru societatea sovietică. Conținutul materialelor din presă a vizat nu numai reflectarea selectivă a realității socio-culturale, ci și crearea prin intermediul culturii a unei imagini pozitive asupra modelului socialist de viață. Sistemul totalitar impunea presei realizarea funcțiilor de agitație și propagandă, fapt care condiționa apariția unor produse media cu un pronunțat caracter ideologic. Rolul mass-mediei în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească pe dimensiunea culturală s-a relevat prin faptul că deși a plătit tribut politicului, ea a reușit parțial să realizeze diseminarea produselor culturii și a promovat cu circumspecție valorile culturale naționale. Astfel în societatea moldovenească din perioada anilor 70 ai secolului XX au apărut reviste literare, de cultură și săptămânale cultural-artistice. Analiza materialelor referitoare la patrimoniul național în mass-media din RSSM permit cunoașterea atât a mecanismelor de influență politică asupra societății cât și a problemelor patrimoniului cultural în general. Ca urmare a analizei de conținut blocului tematic „Patrimoniul național cultural‖ în baza materialelor presei republicane din anii ʼ60–ʼ70 ai secolului XX, au fost identificate și sistematizate circa 90 de articole, interviuri și reportaje. Materialul colectat a demonstrat că, începând din a doua jumătate a anilor 60 a secolului XX, mass-media a reflectat sumar problemele referitoare la patrimoniul național și a creat un tablou ideologizat culturii moldovenești. Astfel În ‖Calendarul anului 1969‖ erau menționate în 220 de pagini doar Muzeul de stat de istorie și Studierea Ținutului natal, Muzeul arheologic al Academiei de Știință a RSS Moldovenești și Muzeul de arte plastice prin schițe culturale dintre care cinci articole descriu patrimoniul cultural de până la perioada sovietică. Segmentul de presă scrisă reprezentat prin ziarul „Moldova Socialistă‖ oglindea tematica patrimoniului cultural în mod rigid şi doctrinar. Puritatea ideologică a ziarului era vegheată de instituţiile abilitate să asigure cenzură mediilor. Articolele consacrate patrimoniului cultural erau prezentate în spiritul ideologiei timpului. Astfel, referindu-se la M. Gorki, se arată că folclorul moldovenesc este doar „ sursă de inspirație pentru un poet proletar....‖ În doina moldoveneasca Gorchii a văzut nu amar și resemnare, ci „înfrângerea acestora prin cântec, biruința finală a unui viitor luminos…‖. Tratarea folclorului ca o metodă de relaxare se observă și în reportajele: ‖La straja păcii și independenței cuceririlor Marelui Octombrie stă ostașul nostru sovietic; pentru ai da o ripostă cuvenită agresorului, care va încerca să ne calce hotarul, el își desăvârșește mereu cunoștințele. În orele libere el se odihnește și interpretează cântece populare în fața tovarășilor săi de arme...‖ Documentele oficiale ale timpului: ‖Mesajul artei socialiste ‖consacrat congresului artiștilor plastici nu menționează nici un rând despre patrimoniul istoric național. Săptămânalul „Cultura‖ în anii 70 ai secolului XX a reflectat mai larg subiectele asupra patrimoniului cultural. Articolele ‖Flori de piatră‖,‖Cântece și dansuri moldovenești fărâme din inima poporului - rod nesecat al fanteziei.‖ ș.a. au relatat despre evenimentele culturale de la sate. De un interes sporit din partea săptămânalului s-au bucurat lansările de cărți, seratele de creație, concertele de binefacere, festivalurile. În concluzie putem afirma că presa social-politică din RSSM a plătit tribut dogmelor politice ale timpului. Jurnalismul cultural din RSS Moldovenească a inițiat discuții asupra patrimoniului cultural însă ele au avut un caracter timid și inconsecvent. Presa timpului nu a oferit diferite puncte de vedere asupra patrimoniului național istoric și nu a insistat asupra necesității păstrării acestuia. Prezența materialelor cu tematică culturală în mass-media anilor 70 totuși a contribuit sumar la trezirea interesului față de patrimoniul cultural, deși a tratat acest subiect unilateral și ideologizat.