Articolul este focusat pe aspecte ale istoriei și funcționalității unui instrument tradițional românesc în actualitate — naiul. Avându-și originile în antichitate (mitul zeului Pan), astăzi naiul (inclusiv, instrumentele înrudite cu acesta, la cele mai diverse popoare) este răspândit pe întreg mapamondul. În arealul românesc (inclusiv al Republicii Moldova), începând cu Epoca Medievală și până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, naiul a făcut parte din formațiile instrumentale tradiționale (tarafurile de lăutari), ca instrument solistic de bază. Odată cu pătrunderea și adoptarea în tarafuri a instrumentelor moderne (trompeta, clarinetul, acordeonul ș.a.), către începutul sec. XX, naiul aproape dispăruse. În ce de-a doua jumătate a secolului XX, naiul cunoaște o ascensiune artistică spectaculoasă, datorită perfecționării construcției sale (stabilirea acordajului fix) și noilor posibilități ale tehnicii de emitere a sunetelor alterate (prin schimbarea poziției buzelor ș.a.), care au revoluționat arta de interpretare la acest instrument, ce a fost adusă astăzi la cele mai înalte culmi ale virtuozității. Un aport considerabil în acest proces l-au avut Fănică Luca (în România) și Petre Zaharia (în Moldova). Naiști celebri, precum Gheorghe Zamfir, Damian Luca, Radu Simion (România), Boris Rudenco, Vasile Iovu (Moldova) au dus departe faima acestui instrument.Totodată, în Moldova și România s-au format tradiții solide de predare instituționalizată a naiului, la toate nivelele învățământului muzical (începând cu anii 1940). Au apărut noi generații de naiști (Iulian Pușcă, Marin Gheras, Bogdan Țurcan, Ștefan Negură), mulți dintre care activează peste hotare. Către sfârșitul secolului XX – începutul secolului XXI, naiul a depășit cadrul tradițional folcloric, prezența lui fiind atestată în tot mai multe genuri muzicale — de la muzica academică, la jazz, pop sau rock. Astăzi, putem vorbi despre mondializarea acestui valoros instrument tradițional românesc prin interesul pe care îl prezintă pentru muzicieni și compozitori din diverse țări, manifestat la noi și prin prezența unor studenți internaționali la AMTAP (din USA, Coreea de Sud), afirmarea tot mai sigură în diverse formații și în concerte pe cele mai mari scene ale lumii.