Articolul precedent |
Articolul urmator |
210 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-04 19:06 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
787.1/.4 (8) |
Muzică (1809) |
SM ISO690:2012 SLABARI, Nicolae. Muzica de ascultare în repertoriul lăutarilor violonişti din zona de nord a Republicii Moldova. In: Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică), Ed. Ediția I-a, 23 iunie 2015, Chişinău. Chişinău: "VALINEX" SRL, 2015, Ediția I-a, pp. 21-22. ISBN 978-9975-9617-6-9. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică) Ediția I-a, 2015 |
||||||
Conferința "Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică)" Ediția I-a, Chişinău, Moldova, 23 iunie 2015 | ||||||
|
||||||
CZU: 787.1/.4 | ||||||
Pag. 21-22 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Cultura muzicală tradiţională este un fenomen complex, reprezentat prin diversitatea manifestărilor artistice şi conţinutul acestora, relaţiile multiple cu alte domenii culturale, unelte, forme practicate etc. O parte integrantă a culturii tradiţionale o constituie instrumentele muzicale şi muzica instrumentală cu un repertoriu variat sub aspectul genurilor şi speciilor, dar şi funcţional, structural, semantic. Conotaţiile spirituale, bogăţia repertoriului, polivalenţa funcţional-semantică şi frumuseţea melodiilor fac din acest repertoriu unul preferat, răspândit şi bine păstrat în societatea contemporană. Importanţa axiologică a obiectului de studiu este indiscutabilă, constituind o parte integrantă a tezaurului spiritual naţional. Aşadar, studierea muzicii de ascultare în repertoriul lăutarilor violonişti din zona de nord a Republicii Moldova se bazează pe materiale muzicale extrase din culegerile de folclor, surse preluate din Arhiva Cabinetului de folclor al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice şi materiale audio înregistrate în expediţiile personale de teren. În urma unei analize ample, am clasificat Melodiile de ascultare, din punct de vedere funcţional-semantic, în două mari grupuri: melodii rituale de ascultare; melodii nerituale de ascultare. Grupul Melodiilor de ascultare rituale include creaţii din repertoriul de nuntă şi din cel al obiceiurilor calendaristice. Din cadrul obiceiului nupţial evidenţiem următoarele Melodii de ascultare rituale: Cântecul ceremonial al miresei (De îmbrăcat mireasa, La îmbroboditul miresei, La legatul miresei, La jelea miresei, La datul mâinii miresei ş.a.); Vivatul (La daruri); De masă (Cântec de masă, Cucu, De ascultat la masă ş.a.); De pahar (Pentru închinarea paharelor, Cântec de pahar, La închinarea paharului, De jucat paharul ş.a.); Marşul (Marş de nuntă, Moldova înfloritoare, Mărăndeanca, Marş); De drum (De jucat pe drum, Sară bună); Când duce naşul acasă. Grupul Melodiilor de ascultare nerituale este reprezentat de melodii tradiţionale de cântec şi doină. Din punct de vedere structural, luând ca criteriu de bază elementul ritmic, distingem următoarele clase de melodii de ascultare: Melodii în caracter de dans; Marşuri; Melodii de tipul doinei şi al derivatelor ei: de origine instrumentală sau vocală; Melodii de cântec propriu-zis. |
||||||
Cuvinte-cheie сultura muzicală tradiţională, repertoriu lăutarilor violonişti din zona de nord a Republicii Moldova, Arhiva Cabinetului de folclor al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice |
||||||
|