Articolul precedent |
Articolul urmator |
167 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-08-02 13:39 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903:725.182(498) (1) |
Arheologie (937) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097) |
Arhitectură (635) |
SM ISO690:2012 MISCHKA, Carsten, CEAUȘU, Silviu-Constantin, PREOTEASA, Constantin. Cercetări arheologice interdisciplinare neinvazive la Cetatea Nouă a Romanului. In: Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei, Ed. 1, 15-18 august 2019, Crihana Veche (Cahul). Crihana Veche (Cahul): ICBE, 2019, pp. 65-67. ISBN 978-9975-84-XXX. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei 2019 | |
Conferința "Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei" 1, Crihana Veche (Cahul), Moldova, 15-18 august 2019 | |
|
|
CZU: 902/903:725.182(498) | |
Pag. 65-67 | |
Descarcă PDF | |
Rezumat | |
Ridicată în jurul anului 1466, în vremea lui Ştefan cel Mare, Cetatea Nouă a Romanului este amplasată pe teritoriul localităţiiGâdinţi (judeţul Neamţ), în imediata apropiere a municipiului Roman şi a confluenţei Moldovei cu Siretul. Aceasta se distinge de celelalte fortificaţii ale Ţării Moldovei prin particularităţile sale. Cercetările arheologice sistematice desfăşurate în anii `60 ai secolului trecut, sub conducerea lui Lucian Chiţescu, au prilejuit descoperirea unui fort principal, de formă rectangulară, prevăzut cu turnuri circulare, o incintă exterioară şi un şanţ de apărare, a cărui lăţime variază între 30 şi 50 m, în care a fost revărsată apa Siretului. Fig. 1. Cetatea Nouă a Romanului (apud Google Earth, 2018) Fig. 2. Cetatea Nouă a Romanului (foto: C. Mischka, 2019)Investigaţiile interdisciplinare recente, efectuate în cadrul proiectului derulat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ şi Universitatea „Friedrich-Alexander” din Erlangen-Nürnberg (Germania), au constat în realizarea unor prospecţiuni geofizice, fotografii aeriene cu drona şi modelarea digitală a terenului. Acestora li se adaugă datele LiDAR, obţinute cu sprijinul colegilor de la Facultatea de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cărora le mulţumim şi pe această cale. Din păcate, datorită vegetaţiei forestiere (care, de-a lungul timpului, a produs importante distrugeri monumentului istoric) şi terenului inaccesibil, cercetările noastre nu au acoperit întreaga suprafaţă a cetăţii. Chiar şi aşa, rezultatele obţinute oferă informaţii preţioase referitoare la complexul sistem de fortificaţie, care valorifică în mare măsură avantajele terenului, prin prisma faptului că şanţul principal urmează traseul unui vechi curs al Siretului, astăzi secat. Acestuia i se adaugă şi alte şanţuri, precum şi mai multe turnuri de apărare. |
|
|