La începutul lunii iulie 2019, la Agenţia Naţională Arheologică a parvenit informaţia că recent în vatra satului Cîrpeşti s-ar fi descoperit întâmplător câteva amfore romane. Informaţia ne-a fost transmisă de dr. Ion Tentiuc, şef al sectorului Arheologie al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, care, la rândul său, a primit-o de la Teodora Ciobanu, directoarea gimnaziului din localitatea respectivă. Doi dintre autorii comunicării, efectuând în perioada 12-13 iulie o deplasare la Cîrpeşti, au aflat că descoperirea a fost realizată de cetăţeanul Iurie Duca, cu ocazia săpării în grădina sa a unei gropi. Punctul descoperirii este situat în zona centrală a satului, la cca 90 m vest de biserică şi aproximativ 110 m vest de un pârâu, afluent de dreapta al râului Larga. Terenul respectiv prezintă o pantă înclinată de la vest spre est, nefiind depistate la suprafaţă deocamdată vestigii arheologice. Au fost recuperate două amfore întregi cu gâtul îngust, de culoare bej-alburie, şi fragmente din partea superioară a altor trei recipiente similare, precum şi un ciob provenind din pereţii unei amfore cărămizii, acoperite la exterior cu angobă alburie. Potrivit spuselor dlui Iurie Duca, vasele întregi s-ar fi găsit în poziţie orizontală la adâncimea de 1,3 m de la suprafaţaactuală a solului, iar fragmentele de amfore – cu cca 20 cm mai jos, într-un sol nisipos de culoare cenuşie deschisă, în care s-au semnalat cărbuni de lemn şi un fragment mic de lut ars, fără sa fie observate oase umane sau de animale. După toate probabilităţile, amforele se găseau într-o groapă menajeră (ale cărei formă şi dimensiuni au rămas nedeterminate), constituind un depozit. Toate cinci amforele întregi şi fragmentare au gâtul îngust, lărgindu-se tronconic spre umăr, corpul piriform şi fundul inelar cilindric. Înălţimea vaselor întregi este de 43,5 şi 45 cm (Fig. 1). O amforă întreagă prezintă pe umăr dipinti constând din trei litere greceşti. Aceste recipiente de transport aparţin tipului Şelov D, numit şi Tanais, datat în sec. III d.Hr. şi la începutul veacului următor. În spaţiul pruto-nistrean o amforă întreagă de acest tip, marcată pe gât cu o ştampilă englifă, a mai fost descoperită într-o aşezare de epocă romană târzie de la Olăneşti.