Cetăţi din Epoca Fierului pe teritoriul actual al judeţului Botoşani (sec. 5-3 î.Hr.). O perspectivă LIDAR
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
174 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-29 22:48
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902:728.81(498)”Sec.5-3Î.Hr.” (1)
Arheologie (937)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
BERZOVAN, Alexandru, KOVACS, Adela. Cetăţi din Epoca Fierului pe teritoriul actual al judeţului Botoşani (sec. 5-3 î.Hr.). O perspectivă LIDAR. In: Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei, Ed. 1, 15-18 august 2019, Crihana Veche (Cahul). Crihana Veche (Cahul): ICBE, 2019, pp. 50-51. ISBN 978-9975-84-XXX.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei 2019
Conferința "Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei"
1, Crihana Veche (Cahul), Moldova, 15-18 august 2019

Cetăţi din Epoca Fierului pe teritoriul actual al judeţului Botoşani (sec. 5-3 î.Hr.). O perspectivă LIDAR

CZU: 902:728.81(498)”Sec.5-3Î.Hr.”

Pag. 50-51

Berzovan Alexandru1, Kovacs Adela2
 
1 Institutul de Arheologie Iasi, Academia Română, Filiala Iași,
2 Muzeul Județean Botoșani
 
 
Disponibil în IBN: 9 februarie 2023


Rezumat

Între secolele 5-3 î.Hr. în spaţiul est-carpatic s-au ridicat un număr însemnat de cetăţi care impresionează şi astăzi prin dimensiunile lor, martore ale unor eforturi colective de amploare. O microzonă interesantă din acest punct de vedere este reprezentată de arealul nordic al Podişului Moldovei, circumscris în linii mari teritoriului actual al judeţului Botoşani. Fig. 1. Cetatea de la Cotu Copălău. Planurile de săpătură suprapuse pe scanarea LIDARLa acest moment se cunosc din literatura de specialitate trei incinte fortificate ce aparţin acestei perioade: cetatea de la Cotu-Copălău, cele două cetăţi de la Stânceşti (comuna Mihai Eminescu), cetatea de la Ibăneşti, respectiv cetatea de la Victoria - Şanţul Caterinei (comuna Stăuceni). Analiza scanărilor LIDAR, obţinute ca urmare a unui protocol de colaborare încheiat între Institutul de Arheologie din Iaşi şi ABA Prut Bârlad, ne permite efectuarea unor observaţii utile asupra planimetriei acestor cetăţi, dar şi a zonelor înconjurătoare. Fig. 2. Cetatea de la Victoria - Şanţul Caterinei. Scanare LIDAR