Articolul precedent |
Articolul urmator |
194 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-14 20:42 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
37.036:008 (3) |
Educație (14334) |
Civilizație. Cultură. Progres (818) |
SM ISO690:2012 URSU, Valentina. Componenta de „cunoaștere și educație” în strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, pp. 118-120. ISSN 2558 – 894X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine Ediția 5, 2022 |
||||||
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine" 5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 37.036:008 | ||||||
Pag. 118-120 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Bazându-se pe soliditatea experienței sale, rezultat al 40 de ani de discuții și schimburi de opinii între experți și reprezentanți ai politicului, Consiliul Europei a întocmit și a implementat o serie de convenții fondatoare care au fost transpuse în legislațiile naționale ale țărilor europene, creând astfel bazele unei Europe extinse a patrimoniului. Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI urmă-rește o abordare incluzivă și implică nu doar autoritățile publice locale, na-ționale și europene, dar și toate părțile interesate de patrimoniu, ceea ce îi include pe profesioniști, organizații neguvernamentale, voluntari și societa-tea civilă. Strategia cuprinde trei componente: componenta „socială”, com-ponenta de „dezvoltare teritorială și economică”, componenta de „cunoaște-re și educație”. Componenta de „cunoaștere și educație” se concentrează asupra relației dintre patrimoniu și cunoștințele împărtășite, acoperind creș-terea conștientizării, instruirea și cercetarea. Provocările ce urmează a fi înfruntate în realizarea acestei compo-nente sunt: stimularea dezvoltării unei societăți a cunoașterii partajate; iden-tificarea, protejarea, transmiterea și împărtășirea cunoștințelor și competen-țelor privind patrimoniul; creșterea conștientizării valorilor transmise de patrimoniu; asigurarea accesului la instruire continuă pentru toate părțile interesate; garantarea unui înalt nivel tehnic pentru toate meseriile și mește-șugurile patrimoniului; sprijinirea, consolidarea și promovarea cooperării inter-guvernamentale; încurajarea cercetării în domeniul patrimoniului; câș-tigarea devotamentului tinerilor față de patrimoniu. Totodată, Strategia vine cu recomandări adresate diverșilor factori, ce pot contribui la realizarea obiectivelor preconizate: încorporarea mai efica-ce a educației în domeniul patrimoniului în curricula școlară; implementa-rea de măsuri pentru a-i încuraja pe tineri să se ocupe de patrimoniu; încura-jarea creativității pentru a capta atenția publicului interesat de patrimoniu; asigurarea pregătirii optime pentru non-profesioniști și pentru profesioniști din alte sectoare conexe patrimoniului; diversificarea sistemelor de instruire pentru profesioniștii din domeniul patrimoniului; dezvoltarea băncilor de cunoștințe despre materialele, tehnicile tradiționale locale; asigurarea transmiterii tuturor cunoștințelor și aptitudinilor specifice meseriilor de pa-trimoniu; garantarea competențelor profesioniștilor care lucrează cu patri-moniul clasat; dezvoltarea programelor de studiu și cercetare care reflectă nevoile patrimoniului și comunică descoperirile; explorarea patrimoniului ca sursă de cunoaștere, inspirație și creativitate.Fiecare recomandare include mai multe direcții de acțiune, precizarea publicului țintă, exemple de acțiuni implementate cu succes în unele țări europene, ce sunt utile pentru instituțiile de specialitate din Republica Mol-dova. |
||||||
|