Impactul fluorozei asupra sănătaţii copiilor şi adolescenţilor
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
263 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-06 14:16
SM ISO690:2012
BIVOL, Natalia. Impactul fluorozei asupra sănătaţii copiilor şi adolescenţilor. In: Buletin de Perinatologie, 2014, nr. 4(64), p. 71. ISSN 1810-5289.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin de Perinatologie
Numărul 4(64) / 2014 / ISSN 1810-5289

Impactul fluorozei asupra sănătaţii copiilor şi adolescenţilor


Pag. 71-71

Bivol Natalia
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 17 ianuarie 2023


Rezumat

Materiale şi metode: Au fost referate 8 lucrări ştiinţifice şi 5 comunicări din internet, care ne demonstrează acţiunea excesului fluorului din apa potabilă. Rezultatele obţinute şi discuţi: Republica Moldova este considerată zonă biogeochimică în privinţa unor elemente chimice din mediul ambiant inclusiv conţinutul fluorului în sol, ape subterane, ulterior produse alimentare. Fluorul este o substanţă naturală, minerală ce se găseşte în sol şi în alimente doar în combinaţii chimice. El protejează dinţii, contribuie la dezvoltarea şi creşterea structurilor osoase la copii şi întăreşte smalţul. Fluorul devine periculos când este ingerat în cantităţi mari timp îndelungat. Prea mult fluor la o vârstă fragedă poate provoca fluoroza dentară. Aceasta nu apare după formarea completă a dinţilor. Cele mai multe cazuri de fluoroză dentară se înregistrează în or. Făleşti, unde sunt afectaţi 70% din copii. Copiii cu discromii fluorozice ale dinţilor suferă de probleme psiho-emoţionale, profunzimea acestora datorându-se severităţii bolii şi vârstei. Apariţia fluorozei dentare la copii este favorizată de următorii factori de risc: numărul de copii în familie, maladiile suportate în primul an de viaţă, alimentaţia, patologia gravidităţii, numărul maladiilor somatice la copii, naşterea prematură, alimentaţia artificială cu substituenţi ai laptelui matern până la vârsta de 6 luni. Odată ingerat, fluorul se depozitează în ţesuturile osoase ale corpului şi în glanda pineală (care controlează pubertatea). Efectele adverse se observă de obicei numai după un timp mai îndelungat. Discromiile dinţilor datorate fluorozei dentare sunt, indubitabil, un factor de risc pentru formarea dificultăţilor psihologice la o bună parte din copii, adolescenţi şi tineri. Concluzie: Fluorul devine periculos când este ingerat în cantităţi mari timp îndelungat. Factorii de risc pentru apariţia fluorozei dentare la copii sunt: consumul apei cu concentraţie ce depăşeşte 1,5 mg/l F până la vârsta de 12 ani; luna naşterii (decembrie-ianuarie şi august), numărul de copii în familie, naşterea prematură, alimentaţia cu substituenţi ai laptelui matern, patologia gravidităţii, numărul maladiilor somatice. Fluoroza dentară este un factor de risc pentru formarea dificultăţilor psihologice.

Cuvinte-cheie
Fluor, fluoroză dentară, dinţi, factori de risc, discromii