Deficitul de fier la adolescente în Republica Moldova: unele aspecte profilactice
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
352 2
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-24 10:34
SM ISO690:2012
GÎŢU, Lora. Deficitul de fier la adolescente în Republica Moldova: unele aspecte profilactice. In: Buletin de Perinatologie, 2014, nr. 4(64), p. 66. ISSN 1810-5289.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin de Perinatologie
Numărul 4(64) / 2014 / ISSN 1810-5289

Deficitul de fier la adolescente în Republica Moldova: unele aspecte profilactice


Pag. 66-66

Gîţu Lora
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 17 ianuarie 2023


Rezumat

Relevanţa subiectului: Anemia fierodeficitară la adolescenţi rămâne o problemă actuală a medicinii contemporane, atât datorită nivelului înalt al răspândirii, cât şi sub aspectul alegerii metodelor curative şi profilactice. Material şi metode: Am efectuat un studiu complex epidemiologic, clinic, paraclinic, sociologic al deficitului de fier (DF) la 220 adolescente din Republica Moldova, cu vârsta medie 16,9±0,04 ani, care în funcţie de gradul DF, au fost repartizate în 4 loturi: sănătoase (n=114) şi cu DF prelatent (n=68), DF latent (n=22) şi cu anemie (n=16). Ulterior, prin metoda randomizării, au fost selectate câte 2 subgrupe în fiecare lot, cu şi fără intervenţie terapeutică şi profilactică, cu preparat de fier (Sulfat de fier bivalent). Supravegherea cu examinare complexă în dinamică a tratamentului s-a efectuat după 6 luni, iar a profilaxiei după 12 luni. A fost aleasă metoda suplimentării cu preparat de fier bivalent, câte o pastilă de 2 ori pe săptămână. Rezultate: Ca urmare a profilaxiei s-a constatat majorarea conţinutului hemoglobinei şi fierului seric în toate loturile. Conţinutul de Hb a crescut de la 118,4±2,77 g/l la 127,8±1,72 g/l în lotul I (AF), de la 125,3±1,18 la 126,8±23,34 g/l în lotul II (DF latent) şi de la 125,6±1,04 la 126,8±1,28 g/l în lotul III (DF prelatent) (p<0,05). Oscilaţiile fierului seric se încadrează de la 11,7±1,69 la 13,6±1,54 în lotul I, de la 14,9±2,3 la 19,5±4,11 în lotul II şi de la 13,4±0,91 la 16,1±1,64 în lotul III (p<0,05). Conţinutul feritinei înregistrează o dinamică negativă, cu 1,5–3,9 ηg/ml, în toate loturile investigate, iar în subloturile ”fără profilaxie”, descreşterea este mai mare constituind 5,1 ηg/ml în cazul DF prelatent, 11,0 ηg/ml în cazul DF latent şi 5,8 ηg/ml în cazul AF. S-a constatat anemizarea adolescentelor în 37 cazuri (33,7%), diagnosticate iniţial sănătoase. Concluzii: Restabilirea feritinei este de lungă durată şi în condiţii de ambulatoriu depinde de complianţă, condiţionată de nivelul de cultură sanitară a adolescenţilor, de particularităţile sociale şi de comportament ale tineriei generaţii, de toleranţa preparatelor de fier.

Cuvinte-cheie
adolescente, deficit de fier, anemie, profilaxie