Introducere. Hipertensiunea arterială esențială la copii reprezintă un aspect foarte important în patologia copilului, cu corelații semnificative între hipertensiune și istoric familial agravat prin boli cardiovasculare, valorile individuale ale greutății la naștere și vârstei gestaționale, ca markeri biologici importanți față de diferite etape ale hipertensiunii arte-riale esențiale la copiii cu exces ponderal. Scopul studiului. Evaluarea factorilor de risc postnatali la copiii hipertensivi, supraponderali și obezi cu istoric familial agravat prin boli cardiovasculare. Material și metode.  Au fost incluși 75 de pacienți hipertensivi supraponderali și obezi cu vârsta medie de 14,83 ani, divizați în două loturi de cercetare în funcție de prezența istoricului familial agravat prin boli cardiovasculare: lotul I - 35 de copii hipertensivi, supraponderali, obezi, fără istoric familial agravat; lotul II - 40 de copii hipertensivi, supraponderali și obezi cu istoric familial agravat prin patologie cardiovasculară la rudele de generația I cu vârsta până la 45 de ani. Copii incluși în cercetare și părinții aces-tora au fost anchetați cu întrebări din anamnesticul bolii și al vieții, prezența istoricului familial agravat prin patologie cardiovasculară și a factorilor de risc postnatali, informația fiind confirmată prin examinarea documentației medicale. Rezultate. Un istoric familial agravat prin HTA la rudele de generația I pe linia paternă a fost stabilit la 28 (70%) de copii, pe linia maternă s-a constatat la 8 (20%) copii, iar pe ambele linii la 4 (10%) copii. Obezitatea a fost determinată la 10 (25%) copii pe linia mamei, la 8 (20%) copii pe linia tatălui și la 5 (12,5%) copii pe ambele linii. O pondere mai mare de prematuri a fost determinată în lotul copiilor hipertensivi, supraponderali, obezi, AEC+ (42,5%) comparativ cu lotul copiilor hipertensivi, supraponderali, obezi, AEC- (40%), iar o masă la naștere <2500g a fost stabilită la 8 (20%) copii din  lotul  pacienților hipertensivi, supraponderali, obezi, AEC+ și la 11 (31,4%) dintre copiii hipertensivi, suprapon-derali, obezi, AEC-. Alimentați natural au fost doar 16 (40%) dintre copiii hipertensivi, supraponderali, obezi, AEC+ și 17 (48,6%) dintre copiii hipertensivi, supraponderali, obezi, AEC-  , iar de o alimentație naturală mai mare de 6 luni au beneficiat doar 5 (12,5%) copii hipertensivi, supraponderali, obezi, AEC+ și 4 (11,4%) copii hipertensivi, supraponde-rali, obezi, AEC- (χ2 0,022; p>0.05). Concluzie. Istoricul familial agravat prin patologie cardiovasculară în combinație cu factorii de risc postnatali, dețin un rol eminent asupra dezvoltării hipertensiunii arteriale la copiii cu exces ponderal.

Background. Essential hypertension in children is a very important aspect in the pathology of the child, with significant correlations between hypertension and family history (FH) aggravated by cardiovascular disease, individual values of birth weight and gestational age, as important biological markers for different stages of essential hypertension. overweight children. Aim. Assessment of postnatal risk factors in hypertensive, overweight and obese children with a family history aggravated by cardiovascular disease. Material and methods. We included 75 overweight and obese hypertensive patients with an average age of 14.83 years, divided into two research groups according to the presence of family history aggravated by cardiovascular disease: group I-35 hypertensive children, overweight, obese, without history aggravated family; group II-40 hypertensive, overweight and obese children with a family history aggravated by cardiovascular pathology in first generation relatives up to 45 years old. The children included in the research and their parents were investigated with questions from the anamnesis of the disease and life, the presence of the family history aggravated by cardiovascular pathology and postnatal risk factors, the information being confirmed by exam-ining medical documentation. Results. A family history aggravated by hypertension in first-generation relatives on the paternal line was established in 28 (70%) children, on the maternal line it was found in 8 (20%) children, and on both lines in 4 (10%) children. Obesity was determined in 10 (25%) children on the mother’s line, in 8 (20%) children on the father’s line and in 5 (12.5%) children on both lines. A higher share of preterm infants was determined in the group of hypertensive, overweight, obese children, FH + (42.5%) compared to the group of hypertensive, overweight, obese children, FH- (40%), and a birth weight <2500g of was established in 8 (20%) children in the group of hypertensive, overweight, obese, FH + patients and in 11 (31.4%) of hypertensive, overweight, obese, FH- children. Only 16 (40%) children with AH, overweight, obesity and aggravated family history were breastfed and 17 (48.6%) children with AH, overweight, obesity without aggravated family history were breastfed at the same time, milk for more than 6 months in total 5 (12.5%) children with AH, overweight, obesity and aggravated family history and 4 (11.4%) children with AH, overweight, obesity, without aggravated family history (χ2 0.022; p>0.05). Conclusion. The family history aggravated by cardiovascular pathology in combination with postnatal risk factors, play an eminent role in the development of hypertension in overweight children.