Descoperită în anul 1960 de Nicolae Chetraru, așezarea fortificată Cucuteni A de la Cobani-Pe Stâncuță este situată la 1,3 est - nord-est de localitate și la 0,8 m nord de drumul R53 (Glodeni – Cobani), în treimea nordică a unui promontoriu de la vărsarea râulețului Camencuța în râul Camenca. În partea sudică a promontoriului menționat, din anii 1970 până în prezent a funcționat o carieră de piatră, care a distrus parțial și stațiunea cucuteniană. În anii 2019 și 2020, în așezarea cucuteniană de la Cobani-Pe Stâncuță au fost efectuate cercetări arheologice de salvare. Investigațiile s-au desfășurat pe o suprafață de cca 7250 m.p. din zona central-vestică a sitului, unde anterior, în scopul extragerii pietrei, fusese decapat solul vegetal și stratul de cultură până la adâncimea de 0,5-0,8 m, distrugându-se mai multe locuințe și alte construcții de suprafață. Drept urmare a săpăturilor arheologice, au fost descoperite peste 200 de gropi menajere și cu altă funcționalitate, cinci segmente de șanțuri de apărare sau cu altă destinație, un complex de locuire adâncit și o locuință de suprafață, alte două asemenea structuri fiind distruse prin lucrările agricole și de excavare. În cuprinsul complexelor, dar și în solul decapat, au fost descoperite o cantitate impresionantă de ceramică și de resturi faunistice, dar și diverse piese de inventar lucrate din lut ars, corn, os, silex și piatră. Din imensa cantitate de ceramică recuperată prin cercetările de salvare, în situl cucutenian de la Cobani-Pe Stâncuță se evidențiază și un vas zoomorf, găsit pe fundul gropii 126 (Fig. 1/1). Recipientul a fost lucrat dintr-o pastă semifină și ars oxidant, la cărămiziu, fiind acoperit la exterior cu o angobă de culoare alburiegălbuie. Vasul reprezintă un animal cornut: corpul este oval, capul fiind fixat pe un gât destul de scurt, prins perpendicular pe umărul vasului și prevăzut cu o perforație orizontală; două proeminente de pe cap indică coarnele, doi lobi laterali - urechile, iar două gropițe - ochii. Pe spinarea animalului se deschide gura recipientului cu buza scundă trasă spre interior, iar cele patru picioare sunt scurte. Lateral, pe umăr, recipientul prezintă două mici proeminențe, prevăzute cu câte o perforație verticală. Corpul vasului este decorat prin caneluri și gropițe (Fig. 1/2). Vasele zoomorfe, considerate rituale, se întâlnesc destul de rar în așezările culturii Cucuteni-Tripolie. Pentru vasul zoomorf de la Cobani deocamdată nu cunoaștem analogii directe. Fig. 1. Vasul zoomorf din așezarea Cucuteni A de la Cobani-Pe Stâncuță