Raport preliminar privind cercetările arheologice din situl arheologic de la Vânători, Campania 2017
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
256 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-26 02:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2"637"(498) (4)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
ADAMESCU, Adrian, AILINCĂI, Sorin-Cristian. Raport preliminar privind cercetările arheologice din situl arheologic de la Vânători, Campania 2017. In: Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei, Ed. 1, 14-16 august 2018, Crihana Veche (Cahul). Crihana Veche (Cahul): ICBE, 2018, pp. 40-43. ISBN 978-9975-87-410-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei 2018
Conferința "Cercetări bioarheologice şi etnoculturale în sud-estul Europei"
1, Crihana Veche (Cahul), Moldova, 14-16 august 2018

Raport preliminar privind cercetările arheologice din situl arheologic de la Vânători, Campania 2017

CZU: 902/903.2"637"(498)

Pag. 40-43

Adamescu Adrian1, Ailincăi Sorin-Cristian2
 
1 Muzeul de Istorie „Paul Păltanea” Galați,
2 Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2022


Rezumat

Aşezarea de la Vânători, jud. Galaţi, a fost identificată încă din 1966 de către Mihalache Brudiu1, primele cercetări arheologice fiind efectuate aici între anii 1972–1974 de către M. Florescu şi M. Nicu, iar în 1979 de către M. Brudiu1. Departe de a se bucura de o publicare adecvată a cercetărilor arheologice, situl de la Vânători a fost deseori invocat în legătură cu începutul epocii fierului la Dunărea de Jos (orizontul cu ceramică incizată), fiind atribuit atât fazei I a culturii Babadag, cât şi fazei Vânători a grupului Tămăoani. Noile cercetări de suprafaţă efectuate în zona sitului, precum şi prelucrarea unor materiale arheologice provenite din săpăturile mai vechi, au scos la iveală şi fragmente ceramice decorate prin imprimare, ceea ce contrazice ideea atribuirii acestui sit orizontului cu ceramică incizată de la Dunărea de Jos2. Amplasat pe o terasă inferioară, înaltă, care marchează malul vestic al albiei lacului Brateş, la cca. 8 km nord de oraşul Galaţi, situl arheologic de la Vânători, punctul La Jolică (jud. Galaţi) ocupă o suprafaţă de aproximativ 4 ha brăzdată de torenţi adânci pe direcţia V-E. Staţiunea, care a suferit importante distrugeri provocate de împădurire, este cunoscută în literatura de specialitate încă din anii ‘70, ocazie cu care Mihalache Brudiu menţiona existenţa în acest loc a unor vestigii ce pot fi datate între începutul epocii bronzului şi perioada medievală timpurie3. După analiza cercetărilor geofizice s-a hotărât deschiderea unei unități de săpătură, denumită Suprafaţa I, cu o suprafață de 40 × 20 m. După decaparea stratului vegetal actual, Suprafaţa I a fost împărțită în două subsecțiuni constând într-o secţiune cu dimensiuni de 40 × 2 m pe latura de N, pentru a surprinde situația stratigrafică a unității de cercetare, și o subsecțiune de 18 × 12 m situată în partea de V a Suprafeţei I. Zonele menţionate mai sus au fost cercetate integral până a fost atins stratul steril. Au fost identificate şi documentate un număr de 25 de amenajări delocuire. Pe suprafața cercetată au fost descoperite un număr de 26 de complexe arheologice, din care un complex a fost datat în secolul IV p.Chr., și 25 de amenajări au fost încadrate cronologic în cultura Babadag. Campania arheologică din anul 2017 de la Vânători a evidenţiat o zonă menajeră a aşezării de la începutul epocii fierului. Materialul ceramic şi obiectele descoperite prezintă un potenţial deosebit al sitului, mai ales din perspectiva interacţiunilor cu mediile culturale învecinate.