Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale contemporaneităţii şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii. În trecut, când densitatea redusă a populaţiei precum şi utilizarea, aproape în exclusivitate, a produselor naturale, nu diferenţiau mult viaţa omului de modul de existenţă simplu şi nu se produceau atât de multe reziduuri. Odată cu marile progrese ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei noastre a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând cifre ce depăşesc orice imaginaţie (1). Înlăturarea poluării este o problemă de corectare a erorilor care o provoacă. Decizia de combatere trebuie să existe chiar din momentul în care răul este denunţat ca atare, iar mijloacele tehnico-ştiinţifice actuale pot rezolva, problemele de poluare. Noţiunea de mediu înconjurător nu trebuie confundată cu aceea de natură, care îi este anterioară şi are un conţinut diferit. Conceptul de mediu înconjurător are caracter de sistem; este vorba de un sistem complex, dar unitar, format dintr-un număr foarte mare de elemente şi de legături, având o anumită capacitate de autoreglare şi în care factorul cel mai activ îl reprezintă comunităţile omeneşti. În ultimul timp, un termen asociat celui de mediu înconjurător este poluarea, care se manifestă ca o agresiune continuă împotriva integrităţii acestuia (2). Poluarea reprezintă, de fapt, preţul pe care oamenii îl plătesc pentru beneficiile aduse de tehnica modernă. Ceea ce se cheamă în prezent poluare, este sfârşitul unui proces care a început odată cu formarea comunităţilor omeneşti şi care, la un moment dat, a început să degradeze mediul (3). Conţinutul mediului înconjurător reprezintă o îmbinare de elemente naturale întrepătrunse şi dinamic corelate între ele. Aceste elemente pot fi grupate în trei categorii: - componente primare; - fundalul fizic, neînsufleţit; - componente derivate; - dezvoltate pe seama celor primare, reprezentând mediul biotic; - componente antropice; - introduse de om prin activităţi conştiente (4). Pentru o bună relație cu mediul înconjurător, este necesar să înțelegi importanța protejării naturii și să te informezi în legătură cu metodele de bună practică pentru a combate poluarea. Aici intervine un consultant de mediu, care te poate ajuta cu diverse studii de mediu efectuate și auditul de mediu, elemente esențiale atât pentru conformarea cu legislația în vigoare, cât și pentru diminuarea gradului de poluare al afacerii tale. Desigur, există ghiduri pentru combaterea poluării în diversele industrii și poți, de asemenea, să te interesezi legat de cum să îți protejezi angajații de poluare, spre exemplu prin filtrarea apei folosite la birou. Oricât de multe informații de acest gen ai acumula, esențial este să le pui înperspectivă cu pericolul adevărat pe care poluarea îl constituie atât pentru viața ta, cât și pentru economie, pentru flora și fauna terestră. În cele din urmă, vei realiza că nimic nu este mai important decât să conservi ceea ce natura îți oferă. Şi acum, ce rămâne de făcut? Încet, dificil, dar inevitabil ideea că mediul înconjurător ca problemă globală trebuie să fie abordată la nivel planetar şi, sperăm, rezolvată. Acest lucru nu se poate realiza fără eforturi comune din partea ţărilor dezvoltate. Există un consens astăzi, fragil încă, că fără asistenţa ţărilor dezvoltate, lumea celor mai puţin favorizaţi nu va putea proteja mediul înconjurător ci îi va exacerba deteriorarea. Ca o expresie concretă a acestei conştientizări, 25 de ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare, au căzut de acord în noiembrie 1990, să creeze un instrument de asistenţă în materie denumit: ―The Global Environment Facility‖ (GEF). Cu un capital subscris de 1,5 miliarde de dolari, GEF îşi concentrează eforturile asupra a 4 domenii şi anume: - protecţia păturii de ozon; - limitarea emisiilor de poluanţi (efect de seră); protejarea biodiversităţii (fondului genetic); - protejarea apelor internaţionale. În prezent, şi desigur şi în viitor, obligaţia noastră, a oamenilor, este de a echilibra şi controla calitatea mediului pentru fiecare componentă cât şi pe ansamblu. Astfel, ameliorarea mediului va deveni acţiunea împotriva dezordinii şi reacţie împotriva inerţiei şi compromisurilor în considerarea mediului de viaţă uman. Poate cândva fiecare element şi parametru al mediului se va integra ―într-o lume a echilibrului şi armoniei‖. Sunt celebre cuvintele lui Albert Schweitzer (câştigător al premiului Nobel pentru pace - filozof, teologist şi misionar pentru drepturile omului şi protejare a mediului, în Africa) ―Omul şi-a pierdut capacitatea de a prevedea şi de a anticipa. Va sfârşi prin a distruge planeta‖.