Energia alternativă și rolul chimiei
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
486 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-05-20 18:37
SM ISO690:2012
EVTODIENCO, Carolina. Energia alternativă și rolul chimiei. In: Chimia ecologică şi a mediului, Ed. 20, 22 noiembrie 2022, Chisinau. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția 20, pp. 32-33.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Chimia ecologică şi a mediului
Ediția 20, 2022
Conferința "Chimia ecologică şi a mediului"
20, Chisinau, Moldova, 22 noiembrie 2022

Energia alternativă și rolul chimiei


Pag. 32-33

Evtodienco Carolina
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 9 decembrie 2022


Rezumat

Rolul chimiei Energia din combutibilii tradiţionali este eliberată în baza reacţiilor chimice de ardere. Energia chimică dintr-o baterie de acumulatoare poate de asemenea suplini energia electrică prin intermediul electrolizei. Chimiei are ca obiectiv asigurarea cu materiale și procese de transformare a materiei în energie. Energia chimică este o formă de energie potenţială datorată asocierii atomilor în molecule şi a diferitelor tipuri de agregare a materiei. Eficiența energetică în industrie, sau asigurarea a tot ceea ce este necesar de energie din surse regenerabile, nu doar că face mediul mai sigur, dar poate garanta și, în unele situații, în anumite condiții, o sporire a profitabilitate (prin reducerea costurilor la energie şi prin eficientizarea proceselor industriale). Folosirea energiei regenerabile și aplicarea acțiunilor de eficiență energetică reprezintă cea mai bună metodă de a diminua efectele combustibililor fosili pentru mediu asupra planetei noastre, acesta este rolul principal al chimiei. Energia solară Energia solară constituie una dintre cele mai bogate resurse de energie și poate fi valorificată chiar și pe timp înnorat. Rata la care energia solară este recepționată de Pământ este de aproximativ 10.000 de ori mai mare decât rata la care omenirea folosește energia. Ceea ce dovedește ca soarele este o sursă uriașă de energie inepuizabilă. Tehnologiile solare pot asigura căldură, răcire, iluminat natural, electricitate și combustibili pentru o multitudine de aplicații. Tehnologiile solare transformă lumina solară în energie electrică atât prin intermediul panourilor fotovoltaice, cât și prin intermediul oglinzilor care concentrează radiația solară. Cu toate că nu toate țările sunt înzestrate în mod egal cu energie solară, este posibilă pentru fiecare țară o contribuție însemnată la amestecul energetic din energia solară directă. Energie eoliană Energia eoliană exploatează energia cinetică a aerului în mișcare prin folosirea unor turbine eoliene de mari dimensiuni amplasate pe uscat sau în apă dulce sau de mare. Energia eoliană este utilizată de secole, dar tehnologiile eoliene terestre și marine au avansat în ultimii ani pentru a optimiza energia electrică obținută - cu turbine mai înalte și diametre mai mari ale rotorului. Cu toate că vitezele medii ale vântului diferă semnificativ în funcție de locație, potențialul tehnic global pentru energia eoliană depășește producția globală de electricitate, existând un potențial suficient în toate regiunile lumii pentru a permite implementarea semnificativă a energiei eoliene. Numeroase regiuni ale planetei au viteze puternice ale vântului, dar cele mai bune locații pentru producerea de energie eoliană sunt, uneori, cele mai îndepărtate. Energia eoliană în largul mării oferă un potențial extraordinar. Energia hidroelectrică Energia hidroelectrică folosește energia apei care trece de la înălțimi mai mari la înălțimi mai mici. Rezervoarele hidroenergetice au adesea folosințe multiplicate - furnizarea de apă potabilă, apă pentru irigații, controlul inundațiilor și al secetei, servicii de navigație, precum și furnizarea de energie. Această energie poate fi furnizată de rezervoare și râuri. Centralele hidroenergetice de rezervor se sprijină pe apa acumulată într-un rezervor, în timp ce centralele hidroenergetice de tip râu valorifică energia din debitul disponibil al râului. În acest moment, energia hidroelectrică este considerată principala sursă de energie regenerabilă în sectorul energiei electrice. Ea se bazează pe un regim pluviometric în general stabil și poate fi influențată negativ de secetele provocate de climă sau de schimbările ecosistemelor care afectează regimul pluviometric. De asemenea, infrastructura disponibilă pentru producerea de energie hidroelectrică poate afecta în mod negativ ecosistemele. Din această cauză, foarte mulți consideră că energia hidroelectrică la scară mică este o opțiune mai ecologică și mai potrivită în mod deosebit pentru localități. Energia oceanică Energia oceanelor decurge din tehnologiile care folosesc energia cinetică și termică a apei de mare - valuri sau curenți, de asemenea pentru a produce energie electrică sau termică. Potențialul teoretic al energiei oceanice depășește cu ușurință necesitățile energetice actuale ale oamenilor. Sistemele de energie oceanică se găsesc încă într-un proces de dezvoltare timpurie, fiind în faza de studiu o serie de prototipuri de dispozitive pentru valuri și curenți de maree. Bioenergia Bioenergia este produsă dintr-o serie de materiale organice, numite biomasă, cum ar fi lemnul, cărbunele de lemn, bălegarul și alte tipuri de gunoi de grajd pentru producerea de energie termică și electrică, precum și din culturi agricole pentru biocombustibili lichizi. Cea mai mare parte a biomasei este folosită în zonele rurale pentru gătit, iluminat și încălzirea spațiilor, în general de către populațiile mai sărace din țările în curs de dezvoltare. Energia creată prin arderea biomasei generează emisii de gaze cu efect de seră, dar la niveluri mai scăzute decât arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul sau gazele. Totuși, bioenergia ar trebui să fie utilizată doar în mod limitat, având în vedere potențialele efecte negative asupra mediului legate de creșterea pe scară mare a plantațiilor forestiere și bioenergetice, precum și de defrișările și modificările de utilizare a terenurilor care decurg din acestea. Sistemele moderne de biomasă includ culturi sau arbori specializați, reziduuri din agricultură și silvicultură și diverse fluxuri de deșeuri organice. Concluzii 1. Energia solară, energia eoliană, biocombustibilii și alte surse, joacă un rol major în producerea de energie alternativă. 2. Utilizarea combustibililor fosili schimbă treptat compoziția atmosferei planetare, generând niveluri ridicate de CO2 și cauzând modificări climatice. Elaborarea unor surse alternative de energie regenerabilă, mai ecologică, mai sigură și mai puțin poluantă este un obiectiv al chimiei ecologice. 3. Resursele fosile (petrol, cărbune, etc.) se consideră că sunt epuizabile, iar sursele regenerabile reprezintă singura perspectivă reală de a asigura alimentarea cu energie pe viitor.