Background. Currently, syndrome Mirizzi (SM) has an incidence of 1%, representing 0.7-1.4% of all cholecystectomies performed, morphologically representing the compression by gallstones of the extrahepatic bile ducts and the formation of fistula at this level. Objective of the study. Optimization of diagnostic features and surgical treatment in syndrome Mirizzi. Material and Methods. The study group included 73 patients treated in the clinic during the years 2000-2022. The diagnostic algorithm included USG73 (100%) as screening, MRCP-18 (24.6%) and ERCP-69 (94.5%) in case of jaundice, for the purpose of differential diagnosis CT with contrast-12 (16.4%). Results. Surgical treatment was directly proportional to the type of MS. Type I-17 (23.2%) bladder-choledochal confluence, cholecystectomy was performed. Type II-28 (38.3%), CBP parietal defect was less than 1/3 of its diameter, was performed Kehr drainage. Type III-18 (24.6%), CBP defect constituted 2/3 of the diameter of which in 12 (16.4%) cases, plasty was performed with vascularized flap from the gallbladder, type Robson drainage, in other 6 (8.2%) cases of hepaticojejunoanastomosis were performed on the Roux loop. Type IV-10 (13.6%), the parietal defect was over 67% of the CBP diameter, only hepaticojejunoanastomosis was performed on the Roux loop. Conclusion. The optimization of the methods of diagnosis and surgical treatment allows increasing the rate of objectification of the diagnosis and the choice of the surgical technique depending on the type of MS favoring the postoperative evolution

Introducere. Actualmente sindromul Mirizzi (SM) are o incidență de 1%, reprezentând 0,7-1,4% din totalul colecistectomiilor efectuate, morfologic reprezentând compresia de către calcul a căilor biliare extrahepatice și formarea fistulei la acest nivel. Scopul lucrării. Optimizarea particularităților de diagnostic și tratament chirurgical în sindromul Mirizzi. Material și Metode. Lotul de studiu a inclus 73 pacienți tratați în clinică pe parcursul anilor 2000-2022. Algoritmul de diagnostic a inclus: USG-73 (100%) ca screening, MRCP-18 (24,6%) și ERCP-69 (94,5%) în caz de icter, cu scop de diagnostic diferențial CT cu contrast-12 (16,4%). Rezultate. Tratamentul chirurgical a fost direct proporțional cu tipul de SM. Tip I-17 (23,2%), confluența vezico-coledociană, a fost efectuată colecistectomia. Tip II-28 (38,3%), defectul parietal CBP a fost sub 1/3 din diametrul lui, s-a efectuat plastia defectului CBP pe drenajul Kehr. Tip III-18 (24,6%), defectul CBP a constituit 2/3 din diametru din care în 12 (16,4%) cazuri s-a efectuat plastia CBP cu lambou vascularizat din vezicula biliară, drenarea CBP tip Robson, în alte 6 (8,2%) cazuri s-a efectuat hepaticojejuno-anastomoză pe ansa Roux. Tip IV-10 (13,6%), defectul parietal a fost de peste 67% din diametrul CBP, s-a efectuat exclusiv hepaticojejunoanastomoză pe ansa Roux. Concluzii. Optimizarea metodele de diagnostic și tratament chirurgical permite creșterea ratei de obiectivizare a diagnosticului și alegerea tehnicii chirurgicale în dependență de tipul SM favorizând evoluția postoperatorie.