Articolul precedent |
Articolul urmator |
444 65 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-15 08:19 |
SM ISO690:2012 GHIONARU, Raluca. “Red Flags” în depresia la adolescent. In: Sănătate mintală într-o lume plină de provocări: Congresului Internațional al Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor Clinicieni, Ed. 1, 23-26 iunie 2018, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: FPC „PRIMEX-Com” SRL, 2018, Ediția a I-a, pp. 36-37. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Sănătate mintală într-o lume plină de provocări Ediția a I-a, 2018 |
||||||
Congresul " Sănătate mintală într-o lume plină de provocări" 1, Chişinău, Moldova, 23-26 iunie 2018 | ||||||
|
||||||
Pag. 36-37 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Depresia poate apărea până la 1% dintre preșcolari, 2-3% dintre școlari și 5-8% dintre adolescenți. Repartiția pe sexe este egală până în jurul vârstei de 15 ani când fetele sunt de două ori mai afectate decât băieții. Ingrijirea acestor copii presupune efortul unei echipe interdisciplinare care implică familia, medicul de familie, medicul psihiatru, psihologul, educatorul. Material si metode. Printr-ul chestionar completat de peste 100 de adolescenți am încercat să identificam semne și simptome de tip “red-flags” în rândul elevilor de liceu, dar și gradul de adresabilitate pentru terapie în rândul acestei grupe de vârstă. Chestionarul folosit este “Center for Epidemiological Studies Depression Scale for Children (CES-DC)”, un chestionar cu 20 de întrebări de auto-apreciere referitoare la simptomele depressive. CES-DC a fost inițial elaborat pentru a măsura incidența și prevalența depresiei la copii și adolescenți în cercetarea epidemiologică la scară largă. Mai multe studii de cercetare au descoperit că CES-DC este o măsură fiabilă și valabilă a simptomelor depresive la copii si adolescenți. Scorurile CES-DC pot fi cuprinse între 0 și 60 de puncte. Scorurile mai mari sugerează o prezență mai mare a simptomelor depresive. Un scor de 15 sau mai mare este interpretat ca indicator al riscului pentru depresie.Rezultate. Doar 37,20% dintre intervievati au obtinut un scor sub 15 puncte. Fetele sunt mai predispuse catre depresie, doar 21,43% avand sub 15 puncte la finalul chestionarului, spre deosebire de baieti (66,66% sub 15 puncte). Cele mai multe punctaje peste 15 au fost inregistrate la varsta de 15 si 17 ani. Adolescentii evita sa se adreseze medicului atunci cand este vorba de o problema de sanitate mintala, preferand sa ascunda realitatea fata de cei din jur. Concluzii. Depresia la adolescent reprezinta o patologie importanta, de multe ori ignorata de families au scoala, aceasta situatie fiind favorizata de cativa factori lipsa unor programe de educaţie pentru sănătate în şcoli, care sa ajute adolescentii, parintii si educatorii sa recunoasca semnele de alarma si de stigma sociala care determina adolescentii sa ascunda aceasta patologie si sa nu se adreseze medicului, Se contureaza astfel necesitatea unui parteneriat adilescent-familie-educator-medic, astfel incat diagnosticul precoce si terapia sa ajute adolescentii in prag de depresie. |
||||||
Cuvinte-cheie adolescent, depresie |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Ghionaru, R.</creatorName> <affiliation>Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF), România</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>“Red Flags” în depresia la adolescent</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2018</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'></relatedIdentifier> <subjects> <subject>adolescent</subject> <subject>depresie</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2018</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p> </p><p>Introducere. Depresia poate apărea până la 1% dintre preșcolari, 2-3% dintre școlari și 5-8% dintre adolescenți. Repartiția pe sexe este egală până în jurul vârstei de 15 ani când fetele sunt de două ori mai afectate decât băieții. Ingrijirea acestor copii presupune efortul unei echipe interdisciplinare care implică familia, medicul de familie, medicul psihiatru, psihologul, educatorul. Material si metode. Printr-ul chestionar completat de peste 100 de adolescenți am încercat să identificam semne și simptome de tip “red-flags” în rândul elevilor de liceu, dar și gradul de adresabilitate pentru terapie în rândul acestei grupe de vârstă. Chestionarul folosit este “Center for Epidemiological Studies Depression Scale for Children (CES-DC)”, un chestionar cu 20 de întrebări de auto-apreciere referitoare la simptomele depressive. CES-DC a fost inițial elaborat pentru a măsura incidența și prevalența depresiei la copii și adolescenți în cercetarea epidemiologică la scară largă. Mai multe studii de cercetare au descoperit că CES-DC este o măsură fiabilă și valabilă a simptomelor depresive la copii si adolescenți. Scorurile CES-DC pot fi cuprinse între 0 și 60 de puncte. Scorurile mai mari sugerează o prezență mai mare a simptomelor depresive. Un scor de 15 sau mai mare este interpretat ca indicator al riscului pentru depresie.Rezultate. Doar 37,20% dintre intervievati au obtinut un scor sub 15 puncte. Fetele sunt mai predispuse catre depresie, doar 21,43% avand sub 15 puncte la finalul chestionarului, spre deosebire de baieti (66,66% sub 15 puncte). Cele mai multe punctaje peste 15 au fost inregistrate la varsta de 15 si 17 ani. Adolescentii evita sa se adreseze medicului atunci cand este vorba de o problema de sanitate mintala, preferand sa ascunda realitatea fata de cei din jur. Concluzii. Depresia la adolescent reprezinta o patologie importanta, de multe ori ignorata de families au scoala, aceasta situatie fiind favorizata de cativa factori lipsa unor programe de educaţie pentru sănătate în şcoli, care sa ajute adolescentii, parintii si educatorii sa recunoasca semnele de alarma si de stigma sociala care determina adolescentii sa ascunda aceasta patologie si sa nu se adreseze medicului, Se contureaza astfel necesitatea unui parteneriat adilescent-familie-educator-medic, astfel incat diagnosticul precoce si terapia sa ajute adolescentii in prag de depresie.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>