Activizarea comerțului Principatelor Române pe calea Dunării, avea să creeze o breșă în sistemul sanitar gândit de oficialii ruși, prin constituirea cordonului sanitar-vamal de-a lungul hotarului dunărean al Principatelor Române, în timpul administrației ruse a acestora (1829-1834), Ca urmare, în anul 1836 s-a dispus ca pe malul stâng al brațului Sulina să fie instituită o stațiune de carantină, care urma să monitorizeze navele ce urcau pe Dunăre, pentru a preveni tentativele de eschivare de la respectarea măsurilor sanitare. Măsurile de control, însă, deseori depășeau anumite limite ale dreptului maritim internațional, fapt care a generat un adevărat conflict diplomatic internațional. Existau suspiciuni rezonabile că partea rusă folosea Sulina pentru a proteja portul Odessa, principala poartă a comerțului ei exterior, de concurența porturilor Galați și Brăila, dar și pentru a tempera expansiunea economică britanică în Principatele Române.

The rise of the trade of the Romanian Principalities by way of the Danube, created a breach in the sanitary system conceived by the Russian officials, by establishing the sanitary-customs cordon along the Danube border of the Romanian Principalities, during their Russian administration (1829-1834), As therefore, in 1836 it was ordered that a quarantine station be established on the left bank of the Soulina branch, which was to monitor the ships entering the Danube, in order to prevent attempts to evade the observance of sanitary measures. The control actions, however, often exceeded certain limits of international maritime law, a fact that generated an international diplomatic conflict. There were reasonable suspicions that the Russian side was using Soulina to protect the port of Odesa, the main gate of its foreign trade, from the competition of the ports of Galati and Brăila, but also to temper the British economic expansion in the Romanian Principalities.