Background. Nosocomial infections (NI) are a major cause of global morbidity with a significant economic and human impact, by prolonging the period of hospitalization and increasing costs. In the US, it has been estimated that 9 out of 100 patients get an NI, the European Centers for Disease Control reports that 5.7% of hospitalizations have an NI. Objective of the study. To establish the incidence of nosocomial infections in cardiac surgery, with the most common pathogens encountered, and their influence on the postoperative evolution, morbidity and mortality. Material and Methods. Analysis of 169 operated patients in the Cardiac Surgery Department of Republican Clinical Hospital „T. Mosneaga” during October 2021-March 2022. Patients divided according to hospitalization type: scheduled (L1)/ emergencies transferred from other hospitals (L2). By descriptive analysis were examined the pre-/postoperative bacterial samples, and the association between positive preoperative samples and postoperative septic complications. Results. There are 150 patients in L1 and 19 in L2. Admission bacterial samples were taken 10% of patients in L1 vs 73.7% in L2. 66.6% positive samples were obtained in L1 vs. 78.5% in L2. Septic complications in L1-10% and lethality 0% vs. L2: septic complications - 100%, lethality 36.4%. 75% of patients with negative samples at hospitalization had postoperative septic complications. In L1- habitual bacteria with multiple sensitivity vs L2 – Ac. baumanii (25%), Kl. pneumonia (18.7%), Ps. aeruginosa (12.5%), St. epidermis (18.7%) - all without sensitivity. Total septic complications presented: pneumonia 85%, sepsis - 42.8%, wound infection - 28.5%. For patients without septic complications, the average duration of hospitalization 10 days (±2) vs. 21 days (± 4 days) in patients with septic complications. Conclusion. Patients who were transferred by emergency from other medical institutions have nosocomial infections without sensitivity compared to scheduled hospitalizations, which is directly associated with a higher rate of septic complications and lethality.

Introducere. Infecțiile nosocomiale (IN) reprezintă o cauză majoră de morbiditate pe plan mondial cu un deosebit impact economic și uman, prin prelungirea perioadei de internare și creșterea costurilor. În SUA s-a estimat că 9 din 100 de pacienți contactează o IN, Centrul European de Control al bolilor raportează că 5,7% din internați suportă o IN. Scopul lucrării. Determinarea incidenței infecțiilor nosocomiale în TI cardiochirurgicale, cu agenții patogeni cel mai frecvenți întâlniți, și impactul lor asupra evoluției, morbidității și mortalității postoperatorii. Material și Metode. Analiza a 169 pacienți internați și operați în secția Chirurgie MCC a SCR „T. Moșneaga” pe parcursul a 6 luni (octombrie 2021 – martie 2022). Pacienții separați conform modului de internare: programat (L1)/ transferați în mod urgent din alte IMSP (L2). Prin analiza descriptivă au fost studiate însămânțările pre-/postoperatorii, și asocierea între însămânțările pozitive preoperatorii și complicațiile septice postoperatorii. Rezultate. Sunt 150 pacienți în L1 si 19 în L2. Însămânțări la internare prelevate în L1, - 10% pacienți vs. 73.7% in L2. Au fost obținute 66.6% însămânțări pozitive în L1 vs. 78.5% în L2. Complicații septice în L1 – 10% și letalitate 0% vs. L2: complicații septice - 100%, letalitatea 36.4%. 75% din pacienții cu însămânțări negative la internare, au prezentat complicații septice postoperatorii. În L1 s-au depistat bacterii habituale cu sensibilitate multiplă vs L2 - Ac. baumanii (25%), Kl. Pneumonia (18.7%), Ps. aeruginosa (12.5%), St. epidermis (18,7%) – toate fără sensibilitate. Complicații septice prezentate total: pneumonie 85%, septicemie – 42.8%, infecție de plagă – 28.5%. La pacienții fără complicații septice, durata medie a spitalizării – 10 zile (±2) vs. 21 zile (±4 zile) la pacienții cu complicații septice. Concluzii. Pacienții transferați în mod urgent din alte instituții medicale prezintând la internare infecții nosocomiale fără sensibilitate comparativ pacienților internați în mod programat, fapt asociat direct cu o rată mai înaltă a complicațiilor septice și letalității.