Background. During the COVID-19 pandemic, the medical residents were exposed to range of biological, psychological, and social factors that favored the onset of chronic stress, with negative health effects. Objective of the study. Studying of the residents coping behavior in the stress situations and crisis related to the COVID-19 pandemic. Material and Methods. Our study was used psychodiagnostic methods to assess the behavior and coping strategies of included in the research residents, applied online: CISS method - Coping Inventory for Stressful Situations (N. Endler, J. Parker) and data processing statistical methods (Epi_Info 7.25). Results. Following the comparative analysis of the data in the CISS Method, we established that there is statistically significant differences (p<0.05) only in problem-oriented coping (active coping), which shows that Republican Clinical Hospital residents use this strategy more often than those of at the Institute of Emergency Medicine. We have established that all residents in a pandemic use the same coping strategies: problem oriented; oriented towards emotions and avoidance; and coping behavior aimed at social distraction is less commonly used in stressful and crisis situations at the professional level by both men and women. Conclusion. The coping strategies based on the residents’ personal resources are the basis for the implementation of the coping behavior. Active coping involves the psychological mechanisms that residents apply in stress situations and pandemic crisis, regardless of age or gender.

Introducere. În perioada pandemiei COVID-19 medicii rezidenți au fost expuși la o serie de factori biologici, psihologici și sociali care au favorizat instalarea stresului cronic, cu efecte negative pentru sănătate. Scopul lucrării. Studierea comportamentului de coping al rezidenților în situații de stres și criză legată de pandemia COVID-19. Material și metode. În studiu au fost utilizate metode psihodiagnostice de evaluare a comportamentului și strategiilor de coping la rezidenții incluși în cercetare, aplicate în mediul online: metoda CISS - Comportamentul de coping în situațiile de stres (N. Endler, J. Parker) și metode statistice de prelucrare a datelor (Epi_Info 7.25). Rezultate. În urma analizei comparative a datelor la Metoda CISS am stabilit că există diferență semnificativă statistice (p<0.05) doar la copingul orientat spre problemă (coping activ), ceea ce ne arată că rezidenții din Spitalul Clinic Republican folosesc mai des această strategie, în comparație cu cei de la Institutului de Medicină Urgentă. Am stabilit că toți rezidenții în pandemie folosesc aceleași strategii de coping: orientat spre problemă; orientat spre emoții și spre evitare, iar comportamentul de coping orientat spre distragere socială este mai rar folosit în situațiile de stres și crize la nivel profesional atât de bărbați, cât și de femei. Concluzii. Strategiile de coping bazate pe resursele personale ale rezidenților stau la baza implementării comportamentului de coping. Copingul activ implică mecanismele psihologice pe care le aplică rezidenții în situațiile de stres și criză pandemică, indiferent de vârstă sau sex.