Ploşniţele „tigri” în fauna heteropterelor din Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
292 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-20 22:11
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
595.754:591.5 (5)
Articulata (347)
Zoologie generală (265)
SM ISO690:2012
DERJANSCHI, Valeriu. Ploşniţele „tigri” în fauna heteropterelor din Republica Moldova. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii, Ed. Ediția 33, 21 octombrie 2022, Chişinău. Chişinău: Editura „Lexon-Prim”, 2022, Ediția XXXIII, pp. 42-43. ISBN 978-9975-163-45-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii
Ediția XXXIII, 2022
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii"
Ediția 33, Chişinău, Moldova, 21 octombrie 2022

Ploşniţele „tigri” în fauna heteropterelor din Republica Moldova

CZU: 595.754:591.5

Pag. 42-43

Derjanschi Valeriu12
 
1 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală,
2 Institutul de Zoologie
 
 
Disponibil în IBN: 3 noiembrie 2022


Rezumat

Pare bizar ca, în lumea insectelor, să apară denumirea „tigru”. Etimologia denumirii atribuită pentru ploşniţe nu am stabilit-o, dar, potrivit unei păreri, cauza e în daunele mari care le provoacă plantelor-gazdă. Tigrul părului Stephanitis pyri (Fabritius, 1775) a fost semnalat pe teritoriul republicii în 1966, ca dăunător periculos al mărului şi părului, la fel şi la speciile silvicole – teiul şi arţarul. Această specie deja era cunoscută în Europa din regiunea Mediteraneană, fiind considerată ca element autohton. Posibil, datorită acestui fapt (şi având relaţii în lanţurile trofice bine stabilite), efectivul tigrului părului, până în prezent, este la un nivel inofensiv pentru plantele-gazdă. Tigrul platanului Corythucha ciliata Say, 1832 a fost descrisă din America de Nord, unde ea se dezvoltă în principal pe platanul oriental (Platanus orientalis L.), dar a fost semnalată şi pe alte plante: nuc, frasin, etc. Expansiunea sa europeană a început în 1964 din nordul Italiei, apoi a apărut în Iugoslavia (1970), Franţa (1974), Ungaria (1976), Spania (1980), Cehia (1997), Rusia (2001), Germania (2002) şi alte ţări. În Republica Moldova, tigrul platanului a fost depistat în 2005 pe platani din parcurile or. Chişinău şi Tiraspol. Tigrul stejarului Corythucha arcuata (Say, 1832) din familia Tingidae (Hemiptera: Heteroptera). Specie de proveniență nord-americană (sudul Canadei și SUA), pentru prima dată, a apărut în Europa în anul 2000, la nord de or. Milano (Italia). În scurt timp, dăunătorul s-a răspândit în sudul și sud-estul Europei – Turcia (2003), Elveţia (2004), Bulgaria, Croaţia şi Serbia (2012), Ungaria (2013), Rusia (2015), România şi Slovenia (2016), Franţa, Bosnia şi Herțegovina (2017). În Republica Moldova, pentru prima dată, colonii mari ale tigrului stejarului Corythucha arcuata Say au fost semnalate pe stejar pufos Quercus pubescens Wild., în rezervaţia naturală silvică „Pădurea Flămândă” (suprafața totală 59 ha), comuna Pelinei, raionul Cahul, la sfârșit de vară 2018. În prezent, tigrul stejarului a fost semnalat pe întreg teritoriul republicii. Ploşniţele „tigri” sunt specii dăunătoare importante pentru economia naţională care, prin sugerea sevei, provoacă afecţiuni grave speciilor-gazdă – căderea prematură a frunzelor şi fructelor, uscarea ramurilor şi a arborilor.