Moneda-etalon este considerată o monedă de calcul (scripturală sau de cont) căreia, în același sistem monetar, îi corespunde o monedă reală; reciproc, cotația celei din urmă este fixată permanent după moneda de calcul. În cazul interacțiunii a două sau mai multe sisteme monetare cu acțiune cauzală reciprocă, fiecare având o circulație de monede cu valoare proprie deplină, monedele-etalon participă la stabilirea parităților, adică a raporturilor valorice dintre unitățile monetare aflate simultan pe piață. Pentru secolele XIV-XV, descoperirile monetare din regiunile carpato-nistrene lasă un câmp larg investigației istorice pentru precizări și interpretări noi. Pe de o parte, demersul nostru pornește de la o analiză cantitativă, importantă pentru studiul economiei locale, asupra unui eșantion de peste 5000 de piese care, provenite din 65 de tezaure și numeroase descoperiri izolate, oferă informații substanțiale despre o masă monetară alcătuită majoritatea din importuri în corelație cu emisiuni locale; pe de altă parte, trebuie să acceptăm că datele de care dispunem sunt rezultatul hazardului, dar și al cercetărilor efectuate sistematic în unele zone care au fost în obiectivul arheologilor în mod predilect sau mai puțin, dar și al manierei de valorificare a rezultatelor. În mod cert, ele reprezintă o parte din masa monetară ce a circulat pe piața Țării Moldovei.În analiza noastră, am alcătuit un repertoriu al descoperirilor din spațiul carpato-nistrean corespunzătoare epocii grosului de argint și a florinului de aur. Catalogarea informațiilor ordonate și editate deja pe suveranități laice și ecleziastice, potrivit dreptului regalian din epocă, apoi examinarea comparată a descoperirilor după compoziția și structura fiecăruia, ne-au condus la formularea de observații noi și utile demersului istoric. Ne exprimăm convingerea că tabloul producției monetare este mai bine evidențiat și prin remarcarea evoluției „spațiilor monetare” înconjurătoare care, adjudecându-și priorități și avantaje, au provocat mutații economice, politice și demografice ireversibile în regiune. În continuare, sunt trecute în revistă regiunile în care unele „spații monetare” au ocupat un loc de prim ordin din punct de vedere politic, militar și economic. I. Zona nord-vest pontică cu litoralul pontic în care „Pax mongolica” a constituit fundalul indispensabil al dezvoltării comerțului într-un spațiu rămas unic prin dimensiune, controlat de Hoarda de Aur, la care se adaugă centrul comercial Caffa și portul dunărean Licostomo menționate de genovezi, cărora le-au aparținut în alternanță cu mongolii și, respectiv, bizantinii. II. Arhipelag, spațiu care furnizează doar câteva menede de aur emise de Chios și Veneția. III. Europa Centrală este evidențiată printr-o producție monetară de excepție, alcătuită din groși de Praga care pătrund la est de Carpați prin regiunea Ruteniei (Rusia Roșie), de unde au antrenat în circulație nominaluri mărunte emise aici pe rând sub adminitrație polonă și ungurească. IV. Segmentul Dunărea de Jos, de la Cazane la vărsarea în mare, este pus în evidență de câteva emisiuni ale Țării Românești, cnezatul sârb și Țaratul de Vidin care apar sporadic în aceste regiuni. V. Imperiul Otoman furnizează de timpuriu monede care au continuat să fie folosite până după anul 1500. Sunt prezente din vremea lui Murad II și devin frecvente aici după 1481. VI. Țara Moldovei înregistrează o producție monetară extrem de variată și răspândită neuniform. În principal, descoperirile provin din aria de formare a statului moldovenesc, dar sunt identificate și în regiunea Ruteniei, cu o extensie spre est. Surprinzător, deși destinate în special schimbului intern, sunt atestate rar și relativ târziu în regiunile sudice.