Concertul Nr. 1 pentru corn și orchestră de R. Strauss reprezintă un model strălucit al genului de concert, extinde considerabil viziunea asupra mijloacelor tehnice și expresive ale acestui instrument și trezește un mare interes interpreților și publicului contemporan. Abordarea profund individuală a tradițiilor muzicale instrumentale din epoca romantismului și a interpretării la corn, în special, de către compozitorul german, a stat la baza conceptului novator al genului respectiv în creația sa. Concertul Nr. 1 pentru corn și orchestră este unul dintre primele exemple de utilizare a monotematismului într-o lucrare pentru corn, în care R. Strauss urmărește modelul lisztian al genului de concert. Tema introducerii devine temă-teză, ale cărei intonații constituie baza tematismului întregului concert. Prima parte se deosebește prin structura în formă de rondo, în timp ce partea a doua reprezintă o baladă lirică. Finalul începe cu tema principală energică și de bravură și se desfășoară în formă de rondo. Primul Concert al lui R. Strauss deseori este interpretat de către cei mai distinși corniști ai sec. XX, de asemenea nefiind trecut cu vederea de către corniștii din Republica Moldova. Aceasta se demonstrează prin faptul că pe parcursul ultimilor 5 ani concertul a fost inclus în programele examenelor de absolvire ale studenților-corniști ai AMTAP. Interpretarea concertului necesită de la solist o pregătire fizică bună, așa-numită „rezistență”.