Rolul unui dicționar ortografic, elaborat de instituțiile academice abilitate, este incontestabil pentru cultura celor care scriu și vorbesc limba respectivă. Pentru că accesul la scriere publică este aproape universal, incluzând rețelele sociale, publicitatea, completarea diverselor formulare, riscul erorilor este enorm și, cu părere de rău, este real pentru Republica Moldova. Ortografia unei limbi impune revizuiri regulate, mai ales când principiul de bază este cel fonematic. Acceptarea și adaptarea neologismelor din diverse limbi, după o perioadă de testare și rodaj, se conturează în articole lexicografice prin care se stipulează norma de rostire, scriere, raportare la o anume parte de vorbire și cuvântul primește – dacă i se cuvine – paradigma corespunzătoare. DOOM3, editat în 2021, s-a completat cu peste 3600 de articole noi, a revizuit unele variante și a făcut lumină în unele situații contradictorii de scriere, de exemplu, a toponimelor. Contactul cu o sursă cum e dicționarul, mai ales unul ortografic, ortoepic și morfologic, pare a fi eficient ca proces individual, la necesitate și de câte ori avem dubii.

For the culture of those who speak and write in a language, the importance of a spelling dictionary developed by the relevant academic institutions is incontestable. Since access to public writing is almost universal, including social networks, advertising, filling in forms etc., the risk of making errors is enormous, and sadly, as far as the Republic of Moldova is concerned, quite real. A language’s orthography demands regular revision, especially when spelling is based on the phonematic principle. The acceptance and adaptation of neologisms from different languages, after a period of testing and experimental running, is reflected in the lexicographic articles that define the norms for the pronunciation and spelling of the new word, as well as the part of speech it now belongs to. And thus the word receives a paradigm, provided it deserves one. DOOM3, published in 2021, was completed with over 3600 new entries; certain new variants have been reviewed, while a number of contradictory spellings, such as toponyms, have been sorted out. All in all, the contact with a source such as a dictionary, especially an orthographic, orthoepic and morphological one, appears to be efficient for personal consultations when required or when in doubt.