Articolul precedent |
Articolul urmator |
374 18 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-31 11:07 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
392.81(478) (8) |
Obiceiuri, datini privind viața particulară (263) |
SM ISO690:2012 ADASCALIȚA (CRIGAN), Lucia, CAZAC-SCOBIOALA, Viorica. Baba Neagră – element de patrimoniu gastronomic și tradiții de preparare. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 14, 30-31 mai 2022, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2022, Ediția 14, p. 65. ISBN 978-9975-84-158-0. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 14, 2022 |
|||||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 14, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2022 | |||||||
|
|||||||
CZU: 392.81(478) | |||||||
Pag. 65-65 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Patrimoniul gastronomic al Republicii Moldova este variat atât după tipul produselor, surselor utilizate, a modului de preparare și prezentare, cât și a tradițiilor legate de acestea. Baba Neagră este un preparat dulce pregătit în special în zona de nord a Republicii Moldova. Preparatul este identificat și în România. Atestarea rețetelor vechi de Babe au fost identificate scrise în ediția autorilor Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi „Carte de bucate boierești” (1841). Ediția prezintă o culegere de rețete, câteva din ele reprezentând Babe: Babe, Babe fără lapte, Babe opărite. Studiile desfășurate în teren, au permis, grație relatărilor oferite de către informatoarele din diverse zone ale nordului Republicii Moldova: Drochia, Soroca, Șoldănești, Fălești, Florești, etc., constatarea preparării Babei Negre, memorate de cel puțin 3 generații. Preparatul se deosebește atât prin compoziție, tehnologia de preparare cât și prin consistență, culoare, factură. Altădată, Baba Neagră era nelipsită de pe mesele de sărbătoare importante ce defineau viața cotidiană a băștinașilor: botez, nuntă, mese de pomenire, ș.a. De menționat că, în calendarul religios, din punct de vedere alimentar, există două repere de referință de care credincioșii se ghidează: perioada postului și perioada sărbătoririi/câșlegilor. Și pentru aceste perioade, gospodinele inventive aveau identificate soluții: Babă Neagră de post și cea de „frupt”. Astfel, considerând obiceiurile religioase (drept reper), dar și prin iscusința lor nativă, au fost create rețete valabile pentru orice perioadă a anului calendaristic religios. Remarcăm că importanța descoperirii, păstrării și transmiterii următoarelor generații a rețetelor autentice de Babă neagră derivă din interesul de promovare a bucatelor autentice. În acest context, preparatul Babă neagră este o marcă de identitate culturală, gastronomică națională. |
|||||||
|