În epoca globalizării, a noilor tehnologii de informare și comunicare, s-a produs o reconfigurare substanțială a spațiului public, dar și a consumului mediatic. S-au modificat și amplificat practicile de comunicare interculturală. A căpătat o proliferare fără precedent filmul documentar. Metamorfozele acestei lumi penetrate de tot felul de ecrane sunt descrise cu mult discernământ într-un volum de mare rezonanță – Ecranul global (Cultură, mass-media și cinema în epoca hiper-modernă) al cercetătorilor francezi Gilles Lipovetsky și Jean Serroy, autorii menționând că „odată cu începutul noului secol, a sunat și ceasul revanșei fraților Lumière”. În contextul respectiv, credem că potențialul de comunicare interculturală al filmului documentar este imens și el poate fi pus în valoare, începând cu formulele festivaliere și până la un proiect de anvergură planetară (este vorba de filmul documentar Life in a Day/O zi din viaţă, 2011, în care au fost implicați cinefilii din diverse țări și culturi ale lumii contemporane). Pelicula respectivă este alcătuită din imaginile surprinse de cineaști amatori din întreaga lume într-o singură zi, 24 iulie 2010. Finalmente, au fost înregistrate 4.500 de ore de material brut din 192 de ţări, „filmuleţe”, care au fost preluate de către regizorul Kevin McDonald, laureat al premiului Oscar, realizând documentarul cu pricina, din conținutul căruia se desprinde un mesaj esențial: ce înseamnă să fii om în zilele noastre. Întru celebrarea celor zece ani de la realizarea primului film (din 2010), producătorul Ridley Scott și regizorul Kevin McDonald s-au gândit la o continuare a acestui impresionant proiect, care să descrie o zi obișnuită din viața oamenilor de pe mapamond din 25 iulie 2020. În studiile de caz din cadrul comunicării vom analiza documentarul Life in a Day 2020, precum și pelicula Acasă, la Marienfeld (2014) a regizorului moldovean Mircea Surdu.